Știi și câștigi sănătate: Boala psihică în pandemie
Pandemia şi turbulenţele economice pe care aceasta le-a provocat afectează echilibrul şi sănătatea mintală a oamenilor. Incertitudinea, ameninţările, restricţiile, izolarea au crescut paranoia și au înmulțit numărul de familii disfuncţionale. Pe lista deja lungă de sechele lăsate de noul coronavirus, medicii adaugă o serie de boli psihice, atrăgând atenția, totodată, că pandemia crește riscul de acutizare și de agravare a celor deja diagnosticate.
Se vorbeşte de venirea unui al patrulea val al pandemiei, caracterizat prin anxietate, adesea prin sindromul burnout şi printr-o criză de afecţiuni mintale. Medicii spun că pandemia a dublat numărul bolilor psihiatrice, iar multe dintre cazuri sunt încă nediagnosticate și se vor manifesta mai puternic în anii următori.
Din ce în ce mai mulți specialiști avertizează că bolile mintale vor exploda în perioada următoare, iar urmările stresului generat de pandemie se vor vedea atât în plan social și economic și că este nevoie de servicii sociale de suport pentru pacienții cu afecțiuni psihice. Efecte colaterale se vor vedea și în declanșarea și agravarea unor afecțiuni precum bolile pulmonare, cardiovasculare, bolile digestive sau metabolice.
Dacă urmările infecției cu noul coronavirus asupra plămânilor și sistemului cardiovascular sunt deja cunoscute, lista este completată acum de bolile psihice. Unul din cinci pacienți care trece prin COVID-19 (18,1%) „dezvoltă boli mintale”, primește un diagnostic de anxietate, depresie și insomnie în primele 14-90 de zile de la infectarea cu noul virus, conform unui studiu publicat în revista The Lancet Psychiatry. În plus, medicii au observat că supraviețuitorii infecției cu noul coronavirus sunt mai expuși riscului de demență. Nu se știe încă dacă este doar o asociere statistică sau dacă virusul chiar declanșează această tulburare mintală, dar constatarea stârnește îngrijorare, pentru că demența este ireversibilă, spre deosebire de celelalte probleme mintale.
Studiul, efectuat de dr. Max Taquet și colaboratorii, publicat în revista Lancet, a inclus informaţii, are la bază analiza a 69 de milioane de dosare medicale electronice din SUA și a peste 62.000 de cazuri de COVID-19 care nu au necesitat internare în spital sau consultații de urgență. Ca să poată determina dacă acest risc de boli psihice este direct legat de COVID-19, autorii au comparat datele cu alte șase probleme medicale: gripa, alte infecții de tract respirator, infecții ale pielii, litiaza vezicală (pietre la vezică), calculi renali și fracturi. Pentru fiecare dintre ele, numărul bolnavilor care au primit un diagnostic de boli mintale pentru prima dată a fost de aproape două ori mai mic decât în COVID-19. Același studiu constată că persoanele cu boli mintale preexistente sunt cu 65% mai predispuse la a fi depistate pozitiv cu COVID-19. „Această concluzie a fost neașteptată și trebuie investigată în continuare. Până atunci, bolile psihice ar trebui adăugate pe lista factorilor de risc pentru COVID-19”, crede Taquet.
Un alt studiu de mare amploare realizat în Statele Unite a evidențiat o legătură de cauzalitate certă între sănătatea mintală și COVID-19. Specialiștii consideră firesc să avem stări de anxietate când trecem printr-o suferință, dar spun că boala COVID-19 vine cu motive în plus de teamă și neliniște. La frica de boală și de complicațiile ei se adaugă și teama de necunoscut în infecția cu noul coronavirus. Wang și colaboratorii au procesat date de la 61 de milioane de pacienţi diverși din SUA, dintre care 1,3 milioane avuseseră un diagnostic psihiatric în ultimul an. Au descoperit că depresia crește de șapte ori riscul de infectare cu SARS-CoV-2. Risc crescut de infectare au avut și persoanele cu schizofrenie, dar și cele care abuzează de droguri. Persoanele cu tulburări psihice au avut, în ansamblu, risc de spitalizare și mortalitate semnificativ mai mari.
Sunt și alte studii care semnalează probleme mintale la bolnavii care trec prin COVID-19, iar ele sunt foarte diverse, însă populația pare mai interesată de ipoteza că virusul poate „să dea” depresie sau chiar psihoză, pe lângă alte sechele de tot felul. Cert este că s-au observat tot soiul de consecințe psihiatrice la bolnavii cu COVID-19. În România, nu avem o evidență a bolnavilor vindecați de COVID-19 care dezvoltă boli psihice, dar la cabinetele medicale de psihiatrie există o solicitare tot mai mare în această perioadă, în principal pentru tulburări anxioase și depresive. „Atât în timpul bolii, cât și după ce se vindecă de infecția acută, mulți dintre ei prezintă stări confuzionale, insomnii, tulburări de memorie și anxietate, până la atacuri de panică severe”, explică medicul psihiatru Maria Cristache.
Medicii psihiatrii subliniază însă că relaţia dintre sănătatea mintală și restul afecţiunilor, în general, este mult mai complicată. Boala psihică este biologică, dar transcende biologicul, este profund ancorată în social și adesea mai devastatoare decât se crede. Modelul bio-psiho-social încearcă să adune toate aceste niveluri de cunoaștere laolaltă, dar și el e doar o măsură de compromis împotriva neînţelegerii emergenţei dintre ele. În societate au fost observate mai puţine căsătorii, mai multe divorţuri, fertilitate redusă, creşterea patologiilor sociale pornite de la infracţiuni sau abuzul de alcool. În plus, medicii atrag atenția că politizarea excesivă a tot ce se leagă de pandemie, de la purtatul măștii la măsurile de susţinere socială și economică, își are sursa tocmai în necunoașterea felului în care COVID-19 afectează mintea și relaţiile dintre oameni. De asemenea, trauma pe care o poate avea cineva când se îmbolnăvesc mai mulți membri ai familiei, dintre care unii vor muri, poate fi, de asemenea, majoră.
Medici psihiatri spun că virusul în sine nu dă depresie, dar acționează în conexiunea dintre oameni, iar asta duce la tulburări psihice. Dr Maria Cristache sublinia recent că „Pandemia de coronavirus, cu implicațiile medicale, sociale și economice și-a pus amprenta asupra psihicului mai acut ca oricând. Tulburările depresive sunt tot mai frecvente, mulți oameni au dezvoltat psihoze din cauza sentimentului incertitudinii atât în ceea ce privește sănătatea, cât și aspectele socio-economice. Nu degeaba americanii analizează dinamica bolilor psihiatrice în context social, diagnostic și statistic, din patru în patru ani. În următorii ani vom vedea adevăratele consecințe și în ce fel a fost afectat psihicul de acest flagel”.
Psihologii şi psihiatrii atrag atenţia că lumea se îndreaptă spre o criză majoră, o pandemie paralelă în care se înmulţesc dramatic problemele de sănătate mintală din cauza pandemiei de COVID-19. David Dozois, profesor la Universitatea Ontario de Vest, argumentează acest semnal de alarmă printr-un sondaj realizat de institutul Mental Health Research din Canada, care arată că grupul de vârstă 18-34 de ani se chinuie cel mai mult din cauza COVID-19. Cei care aparent au cea mai slabă sănătate mintală sunt adulţii tineri şi persoanele care au întâmpinat probleme financiare sau care nu au putut primi îngrijiri pentru alte probleme medicale. Somnul şi mişcarea insuficiente sau lipsa socializării faţă în faţă cresc, de asemenea, riscul de şubrezire a sănătăţii mintale.
„Oameni de toate felurile, trecuţi mai mult sau mai puţin prin viaţă, au fost loviţi rău de COVID-19, iar cauza stresului diferă în funcţie de grupul de vârstă“, spune și Steven Taylor, profesor şi psiholog la Universitatea British Columbia şi autor al analizei „Psihologia pandemiilor“.
În același timp, France24 aduce în atenţie faptul că în Franţa, un val de pacienţi cu afecţiuni psihice din care o parte importantă sunt adolescenţi şi adulţi tineri. Sunt tineri care n-au mai avut până acum probleme, însă de când a venit pandemia au încercat să se sinucidă sau au intrat în depresie, care s-au automutilat.
Rândurile bolnavilor sunt îngroşate de cei cu afecţiuni mai vechi care acum s-au acutizat sau de cei care fac abuzuri de calmante. Sunt și foarte mulți cărora le este foarte frică de boală sau cărora le-a murit cineva drag din cauza virusului. În SUA, numărul copiilor care ajung la spital pentru tratamente psihiatrice a atins un nivel istoric. Un sondaj realizat de U.S. Census Bureau, în decembrie, arată că peste 42% din participanţi au spus că în 2020 au avut simptome de anxietate sau depresie, ceea ce înseamnă că numărul lor este cu 11 procente mai mare decât în anul 2019. În rândul copiilor şi adolescenţilor a fost observată cea mai accentuată creştere a problemelor de sănătate mintală, după ce aceştia au pierdut accesul la sursele sociale şi au fost obligaţi să petreacă mai mult timp în acasă, cu diferite grade de disfuncţionalitate, explică Mike Rowley, CEO Havenwood, un ONG care asigură adăpost părinţilor fără partener.
În Marea Britanie, unul din cinci adulţi au trecut printr-o formă sau alta de depresie. Înainte de pandemie, rata era de două ori mai mică, potrivit datelor statistice oficiale. Studiile arată că sănătatea mintală s-a deteriorat din cauza reducerii oportunităţilor de a munci, a înrăutăţirii perspectivelor pentru un loc de muncă stabil, consecinţelor izolării sociale şi a stresului rezultat din pericolul de a fi infectat.
În martie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) declara pandemia de COVID-19, iar urmările au fost o criză globală socio-economică în care stresul a luat proporții îngrijorătoare și a făcut o serie de recomandări privind sănătatea mintală. „Sistemele de sănătate trebuie să se pregătească să asigure îngrijiri psihiatrice supraviețuitorilor COVID-19”, spunea Paul Harrison, profesor de psihiatrie la Universitatea Oxford.
„Este însă nevoie de o schimbare profundă de atitudine, de mentalitate, de învingere a prejudecăților legate de bolile psihice, de centrare pe om. Boala psihică nu alege, atinge și bogatul și săracul, și analfabetul și savantul”, susține medicul psihiatru Maria Cristache, subliniind că dacă nu se vor lua măsuri de diagnosticare precoce, tratare urmărire a bolilor psihice, acestea vor constitui „următoarea pandemie globală”, cu consecințe mai grave decât ne putem imagina, atât în plan medical cât mai ales în plan social și economic.
Datele Organizaţiei Mondiale a Comerţului arată însă că în timpul pandemiei, sprijinul financiar pentru servicii de sănătate mintală esenţiale a fost îngheţat în 93% din ţările lumi, în timp ce cererea de ajutor creşte. În statele sau în categoriile sociale sărace, problema a fost acutizată de accesul mai costisitor la ajutor profesional.
Încercând să estimeze costurile economice ale evoluţiei crizei de coronavirus, Institutul Economic Polonez a arătat, într-un studiu numit „Generaţia coronavirus. A creşte în pandemie“, că tinerii încasează greul loviturilor economice, iar creşterea anuală a costurilor legate de problemele de sănătate mintală cauzate de pandemie în rândul acestora s-ar situa la 0,5% din PIB-ul global, adică la 335 de miliarde de euro. Suma include 157 de miliarde de euro reprezentând cheltuieli directe în sistemele de sănătate, 67,6 miliarde de euro investiţii în îmbunătăţirea programelor de securitate socială şi 120,5 miliarde de euro costuri directe legate de rata mai mică de ocupare a forţei de muncă şi scăderea productivităţii.
* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.
