Știi și câștigi sănătate: Aspirina, beneficii și riscuri

Sintetizată pentru prima dată în urmă cu peste un secol, aspirina a fost descrisă încă din antichitate, de medicul grec Hipocrate, care în lucrările sale a oferit detalii despre o pudră amară extrasă din scoarța de salcie, cu proprietăți deosebite în diminuarea durerilor și reducerea febrei.

 

În ciuda istoriei sale milenare, aspirina continuă să fie unul dintre cele mai inovatoare produse medicamentoase. Cunoscută şi ca acid acetilsalicilic, aspirina este folosită de sute de ani ca analgezic, datorită proprietăţilor sale anti-inflamatorii, dar efectele substabței care stă la baza acestui medicament sunt cunoscute din vremuri străvechi.

Aspirina este unul dintre cele mai populare medicamente şi se află în centrul a nenumărate studii care îi analizează propietăţile. În doze slabe, de până la 75 de miligrame, se recomandă persoanelor cu probleme cardiovasculare, pentru că ajută la subţierea sângelui. 

Deja folosită pentru prevenirea infarctului, a atacului cerebral vascular şi, potrivit unor rapoarte preliminare, pentru a reduce riscul de cancer intestinal şi alte tipuri de cancer, aspirina are multe beneficii.

Trebuie să conștientizăm însă că administrată „după ureche”, fără prescripție medicală, sau în cantități mai mari decât cele recomandate, poate face mai mult rău decât bine. Este important de aceea să ştim care sunt plusurile şi minusurile acestui medicament…

 

Istoria aspirinei

* Cel mai cunoscut medic al Greciei antice, Hipocrate, a descris aspirina în lucrările sale, în secolul al V-lea î.H., oferind detalii despre o pudră amară extrasă din scoarţa de salcie care avea puterea de a uşura durerile şi de a reduce febra.

* În China și Asia, dar și printre indienii nord americani și hotentoții din Africa de Sud, efectele benefice ale plantelor ce conțineau acid salicilic erau cunoscute încă din preistorie pentru a combate durerile de cap, febra, durerile musculare şi reumatismul.

* În 1763, preotul britanic Edmund Stone, a consemnat în scrierile sale că scoarţa salciei este un remediu eficient împotriva febrei.

* Proprietăţile pudrei din scoarţă de salcie au fost menţionate şi în texte antice din Sumer, Egipt şi Asiria. La începutul anilor 1800, egiptologul german Georg Ebers a cumpărat papirusuri de la un vânzător stradal egiptean. Acestea conțineau 877 rețete medicinale din anul 2.500 î.H., care recomandau o infuzie de frunze uscate de mirt pentru reumatism și dureri de spate, alături de ceai din extract de coajă de salcie pentru febră și alte dureri. Substanța activă din acest suc, care de fapt ameliora durerea, era acidul salicilic.

* Salicina (după numele latin pentru salcia albă –Salix alba), extractul activ al scoarţei de salcie, a fost izolat în formă cristalină în 1828, de farmacistul francez Henri Leroux şi chimistul italian Raffaele Piria. Salicina este însă foarte acidă când se află într-o soluție apoasă saturată, cu un pH de 2,4.

* Remedierea problemelor de tolerabilitate gastrică a venit, pe 10 August 1897, când Hoffmann a produs prima formă chimică, pură 100%, de acid acetilsalicilic. În timp ce experimenta pentru a găsi o metodă curativă pentru reumatismul tatălui sau, el a sintetizat chimic o formă stabilă de pudră de acid salicilic. Compusul devenea ingredientul activ din produsul farmaceutic minune, Aspirin. În 6 martie 1899, compania Bayer a înregistrat Aspirina ca marcă înregistrată.

* Pe de altă parte, Arthur Eichengrün a spus, în 1949, că el a plănuit și dirijat sinteza aspirinei, pe când rolul lui Hoffmann a fost doar sinteza inițială a medicamentului, folosind procesul lui Eichengrün. Versiunea lui Eichengrün a fost ignorată de istorici și chimiști până în 1999, când Walter Sneader de la Departamentul de Științe Farmaceutice de la Universitatea din Strathelyde (Glasgow, UK) a reexaminat cazul și a ajuns la concluzia că Eichengrün a avut dreptate și că într-adevăr el este cel care ar trebui recunoscut pentru invenția aspirinei. Compania Bayer nu recunoaște această variantă nici până azi.

* Aspirina a fost primul analgezic ajuns în spațiu, fiind inclus în echipamentul misiunii Apollo 11 în 16 iulie 1969. Atunci era cunoscut în principal ca analgezic, pentru tratarea durerilor de cap și membre. Acum se știe că Aspirina are multe alte recomandări. Ca rezultat al versatilitatii sale, acidul acetilsalicilic este mentionat de 3 ori pe Lista Medicamentelor Esențiale a Organizației Mondiale a Sănătătii.

 

Indicații și efecte benefice

* Previne atacul cerebral. Numeroase studii susţin că apirina poate fi de ajutor persoanelor care suferă de boli de inimă. Cel mai recent studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Oxford arată că administrarea aspirinei după un accident ischemic tranzitor (adesea numit un mini accident vascular) poate scădea cu până la 80% riscul unui alt atac mai grav, care ar putea fi chiar fatal. Vechile estimări se opreau la 15% şanse de reducere a unui alt atac cerebral.

* Reduce riscul de cancer. Potrivit unui studiu condus de cercetătorii de la Universitatea Harvard, consumul regulat de aspirină reduce riscul de a dezvolta orice formă de cancer cu 3% și dă rezultate spectaculoase în prevenția cancerului de colon şi a tumorilor gastro-intestinale. Studiul publicat în revista JAMA Oncology susţine că aspirina ar putea reduce riscul de cancer de colon cu 19% , iar cel de tumori gastro-intestinale cu 15%.

Într-un studiu realizat de cercetătorii americani de la Spitalul din Massachusets, care au analizat dosarele de sănătate a 136.000 de voluntari, femei şi bărbaţi, timp de 32 de ani (în intervalele 1980-2010 şi 1986-2012), s-a constatat că efectele aspirinei sunt pozitive contra riscurilor de cancer mamar, pulmonar sau de prostată. Când acest tip de tumori sunt luate în consideraţie, aspirina a condus la reducerea riscului per ansambul cu 3%.

* Crește eficiența imunoterapiei. Un alt studiu, realizat de cercetătorii americani, indică faptul că dministrarea de aspirină pacienţilor diagnosticaţi cu cancer ar putea creşte eficienţa noilor medicamente – de obicei scumpe – care ajută sistemul imunitar să lupte împotriva tumorilor. Studiul, realizat pe şoareci și publicat în revista Cell, arată că, atunci când aspirina este administrată în combinaţie cu un medicament folosit în cadrul imunoterapiei, se obţine o încetinire substanţială a creşterii cancerului intestinal şi a melanomului, în comparaţie cu tratamentele ce constau doar în imunoterapie. Oamenii de ştiinţă deţin deja dovezi că rezultatele obţinute în studiul realizat pe şoareci vor fi valabile şi în cazul oamenilor, însă spun că este nevoie de o perioadă mai îndelungată înainte de a putea să demonstreze acest lucru, dincolo de orice dubiu.

*Ofera protecție împotriva bolii Alzheimer. Cercetările realizate până în prezent nu au fost foarte concludente, însă un studiu publicat de Neurology arată că persoanele care folosesc regulat aspirina prezintă un risc de Alzheimer cu 13% mai scăzut.

* Protejeaza organismul împotriva bolii Parkinson. Un studiu publicat în revista Neurology arată că femeile care au luat aspirină de cel puțin două ori pe săptămână prezintă cu 40% mai puține riscuri de a dezvolta această afecțiune.

* Scade riscul de preeclampsie în timpul sarcinii. În anul 2007, cercetatorii au publicat în revista Lancet un studiu care arată că femeile însărcinate care au luat aspirină prezintă cu 10% mai puține riscuri de a suferi de preeclampsie, o boală care implică creșterea tensiunii arteriale a mamei și care poate crea probleme atât mamei cât și fătului. Dacă nu este tratată, poate duce la complicații grave, inclusiv în cazul altor organe, cum ar fi rinichii, ficatul, plămânii, inima sau ochii și poate provoca chiar accident vascular cerebral sau altă afecțiune a creierului. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, între 2 și 8% dintre femeile însărcinate din întreaga lume pot fi afectate de preeclampsie.

* Poate preveni astmul la femeile de vârstă mijlocie. Un studiu publicat în revista Thorax arată că femeile cu vârsta de peste 45 de ani cărora li s-a administrat zilnic o doza de 100 de miligrame de aspirină prezinta cu 10% mai puține riscuri de a se îmbolnăvi de cancer în următorii zece ani, decât cele cărora li s-a administrat un placebo. Autorii studiului precizează însă și că aspirina poate agrava simptomele astmului la aproximativ 10% din persoanele deja diagnosticate.

 

Pericolul administării „după ureche”.

* Pe lângă multiplele efecte pozitive pe care le are aspirina, există cazuri în care acest medicament poate face mai mult rău decât bine. Medicii atrag atenția că administrarea aspirinei la persoanele sănătoase poate duce la gastrită sau ulcer gastric și chiar la hemoragii gastrointestinale (mai ales după o perioadă lungă de administrare), dar pot să apară și probleme hematologice, anemie, trombocitopenie.

* În 13 studii publicate în revista Jama Neurology se arată că aspirina este inutilă în cazul oamenilor sănătoși. Au fost testate 130.000 de persoane cu vârste cuprinse între 42 și 74 de ani, care n-au avut accidente vasculare sau alte afecțiuni cardiace. Unor li s-a dat o doză mică de aspirină, iar altora, o pastilă cu efect Placebo. Cei care au luat aspirină au avut risc de hemoragie intracraniană de 0,63%, iar cei care cu Placebo, de doar 0,46%.

* Alte studii arată că un sfert din pacienții cu boli cardiovasculare manifestă rezistenţă la aspirină, iar în cazul lor, subţierea sângelui este foarte redusă, ceea ce duce la un risc crescut de formare a unor cheaguri în artere, ducând la infarct şi atacuri vasculare cerebrale în lipsa unui tratament alternativ. De asemenea, în cazul persoanelor diabetice, aspirina nu oferă protecție împotriva atacului de cord.

* Un studiu publicat în martie 2010 în The American Journal of Medicine arată că aspirina folosită în mod regulat crește riscul de pierdere a auzului cu 12%. În cazul bărbaților mai tineri de 50 de ani, riscul este de 33%. Rezultatele au fost similare și în cazul administrării regulate a altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.

* Dozele mari de aspirină în timpul sarcinii pot determina hemoragii la mamă și la copil după naștere, pot produce un retard al creșterii intrauterine a fătului și chiar moartea bebelușului, de aceea administrarea aspirinei în timpul sarcinii trebuie făcută numai la recomandarea medicului.

* Oamenii de știință au descoperit că bărbații care iau aspirină în mod constant au un nivel cu 10% mai scăzut al markerului specific cancerului de prostată, facând boala mai greu detectabilă.

Cu alte cuvinte, aspirina poate fi o soluţie pentru diminuarea unor riscuri, dar pentru că oamenii sunt diferiți, este important să consultaţi un medic înainte de a folosi acest medicament!

 

* Articolul are caracter informativ, nu ține loc de consultație medicală și nu înlocuiește diagnosticul  și tratamentul recomandat de medicul specialist!