Știi și câștigi sănătate: Bolile gastrice se acutizează primăvara
Odată cu primăvara, când trufandalele invadează piața și toți suntem dornici să consumăm minunăția de legume și verdețuri proaspete, avem ocazia să ne revigorăm organismul, să completăn deficiențele de vitamine și minerale acumulate peste iarnă, dar nu trebuie să uităm că odată cu chimbarea alimentației se acutizează și simptomele gastritei și ulcerului gastric, afecțiunile stomacului recidivează, așa că cei care au aceste afecțiuni trebuie să fie atenți la ce și cât pun în farfurie.
S-a constat că durerile si arsurile stomacale, greața, balonările și amețelile apar mai frecvent și mai acut primăvara, dar pe lângă consumul mai ridicat de crudități, care cresc aciditatea gastrică, cele mai frecvente cauze ale gastritei și ulcerului gastroduodenal rămân infecția cu Helicobacter pylori, administrarea de medicamente, în principal antiinflamatoare, nivelul crescut de stres, excesul de alcool, abuzul de cafea, fumatul (mai ales pe stomacul gol), consumul de alimente prea reci sau prea fierbinți…
Factori favorizanți. Există opinii conform cărora afecțiunile gastroduodenale, cum sunt ulcerul sau gastrita, s-ar activa primăvara, această informație este valabilă doar în România. Medicii admit că este adevărat că simptomatologia ulcerului gastroduodenal fluctuează în funcție de anotimpuri, primavăra și toamna înregistrându-se mai multe acutizări, pe durate de aproximativ șase săptămâni, dar acest lucru ar coincide cu timpul necesar de vindecare a unei leziuni ulceroase din punct de vedere anatomic. Totuși, deși dieta de primavară include mai multe crudități care cresc aciditatea gastrică, specialiștii apreciază că în ziua de astăzi, globalizarea face ca obiceiurile alimentare să devină uniforme peste an, iar pentru a preveni apariția sau agravarea bolilor de stomac în acest sezon trebuie în primul rând să evităm abuzurile. Mesele neregulate, alimentele condimentate, grăsimile prăjite, mâncărurile nesănătos preparate, o masticație incompletă, excesul de alcool, cafea, tutun sau medicamente, toate reprezintă factori de risc pentru apariția bolilor de stomac. Printre alimentele interzise persoanelor care suferă de gastrită hiperacidă sau de ulcer se numără condimentele (ardei iute, boia, piper, muștar), băuturile reci și cele carbogazoase, grăsimile animale afumate, prăjelile, alimentele sărate și fructele acide. Legumele tari, bogate în celuloză, cum sunt ceapa, usturoiul, castraveții, varza, ardeiul, conopida, țelina, ridichile, fasolea și mazărea sunt, de asemenea, contraindicate. Mai trebuie evitate brânzeturile fermentate, sărate și ouăle prăjite sau fierte tari.
Gastrita este una dintre cele mai cunoscute afecțiuni gastrice și reprezintă un grup de probleme inflamatorii ale mucoasei gastrice care pot fi însoțite, în cazurile mai grave, chiar de ulceraţii dureroase. Specialiștii clasifică această boală în două categorii, în funcție de modul apariției, dar și de factorii care au produs-o. Există, astfel, gastrita acută, apărută brusc, recent instalată, din cauza unui factor nociv, de obicei preluat din mediul exterior: ingestie de acizi, baze sau substanțe toxice, consum exagerat de alcool, chimioterapia oncologică, leziunile fizice provocate de vărsături incoercibile, arsuri termice, ischemia digestivă sau diferitele tipuri de infecții. Gastrita cronică, ce poate fi de tip A, B sau C, poate fi provocată de provocată de bacteria H. Pylori, care irită mucoasa stomacului și necesită un criteriu de persistență în timp. De exemplu, gastrita autoimună de tip A este un rezultat al distrugerii celulelor ce produc acid clorhidric gastric și se manifestă cel mai des la persoanele cu boli autoimune (tiroidita Hashimoto, diabet de tip I). Persoanele afectate de gastrită cronică de tip A pot dezvolta, în timp, anemie prin deficit de vitamina B12. Gastrita cronică de tip C poate apărea ca urmare a unor operații, intervenții chirurgicale și constă în pătrunderea greșită a bilei în stomac și nu în intestinul subțire, fapt care atacă stratul de protecție al mucoasei gastrice. Gastrita cronică de tip B este destul de întâlnită și apare ca urmare a infecției cu agentul patogen Helicobacter pylori ce formează o enzimă capabilă să distrugă celulele mucoasei gastrice.
Ulcerul reprezintă un defect ce apare la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale, iar 5%-10% din populație suferă de ulcer în cursul vieții, spun statisticile medicale. Aparitia lui este mai probabilă la maturitate și mai ales la bărbați. Cu toate acestea, între 10% și 40% dintre ulcere evoluează asimptomatic, fără durere și este descoperit întâmplător, în urma unor investigații sau după ce s-a complicat și au apărut perforațiile sau hemoragia digestivă. Diagnosticul se stabilește în urma unui consult medical de specialitate și a investigațiilor specifice. Există studii care menționează o acutizare sau mai degrabă o accentuare a simptomatologiei dispeptice primăvara și toamna, însă medicii gastroenetrologi spun că fiecare pacient areo caracteristică sezonieră individuală. Simptomele de ulcer sau gastrită pot fi semne comune cu mai multe boli. De aceea, în cazul unor simptome persistente, sau asociate cu scădere în greutate, teama de a mânca, anemie, pierderi de sânge este absolut necesară prezentarea la medicul de specialitate. Simptomele și manifestările ulcerului pot fi variabile, printre ele aflându-se disconfortul în partea superioară a abdomenului, sub stern, cu caracter de „jenă” sau „arsură”, care poate iradia către zona din spate sau nu, și care poate fi ameliorat sau agravat de ingestia de alimente. Susceptibilitatea pentru boala ulceroasă poate avea la bază și factori genetici, însă ponderea acestora poate ajunge până la 40%, în timp ce factorii individuali – fumatul, consumul de alcool sunt mai frecvenți și mai importanți. Până la 50% dintre pacienții cu ulcer duodenal prezintă istoric familiar de boală ulceroasă, însă agregarea simptomelor de ulcer la nivel familial poate fi determinată și de aceleași obiceiuri alimentare sau de infecția intrafamilială cu Helicobacter pylori. Fumatul este un factor de risc important, întrucât crește secreția acidă gastrică, scade secreția protectoare de bicarbonat și prostaglandine și scade vascularizația la nivelul mucoasei. Stresul, factorii sociali și psihologici pot contribui între 25 și 60 % ca factori de risc pentru ulcer.
Diagnosticul de precizie se pune, după identificare simptomelor specifice care conturează tabloul clinic, în urma unor teste de sânge care pun în evidență prezența anticorpilor specifici ai bacteriei Helicobacter pylori. La acestea se pot adăuga investigații imagistice cum sunt: endoscopia (vizualizarea cu ajutorul unei camere a interiorului gastric) sau radiografia cu bariu (o substanță de contrast care poate ajuta la punerea în evidență a leziunilor mucoasei gastrice și intestinale). În cursul endoscopiei, se poate recolta și o probă de țesut gastric (biopsie), care poate confirma prezența bacteriilor, precum și tipul leziunilor ulceroase. Prezenta anticorpilor, biopsia și endoscopia pot pune un diagnostic de precizie. Tratamentul variază în funcție de gravitatea leziunilor gastrice și urmărește, în primul rând, eliminarea factorilor care favorizează degradarea mucusului gastric. Această abordare duce, deseori, la vindecarea ulcerelor. Astfel, dacă ulcerul este urmarea infecției bacteriene, se folosesc antibiotice specifice, medicamente cu efect inhibitor pentru secreția de acizi din sucurile gastrice, precum și medicamente care protejează mucoasa gastrică. O altă abordare este schimbarea terapiei antiinflamatoare, dacă aceasta este cauza care a dus la apariția ulcerului gastric. În cazurile în care rănile gastrice sunt foarte profunde, sângerează abundent, recidivează frecvent sau prezintă un risc crescut de perforare sau de a se maligniza, se poate interveni chirurgical. Procedura impune eliminarea zonei afectate din sacul gastric.
Infecția cu Helicobacter Pylori, întâlnită atât la adulți cât și la copii, este este una dintre cele mai răspândite infecții cu care omul se confruntă de-a lungul vieții. Această bacterie a fost descoperită în anul 1982, de doi cercetători de origine australiană, Barry Marshall şi Robin Warren, care în 2005 au câștigat Premiul Nobel pentru descoperirea infecției cu Helicobacter Pylori. Această bacterie se poate transmite prin intermediul apei, al alimentelor contaminate, al salivei sau din cauza unei igiene precare. Datorită formei sale spiralate, Helicobacter Pylori reușește să penetreze mucoasa stomacului, astfel încât celulele sistemului imunitar nu pot pătrunde la ea și nu o pot distruge. Ulcerul gastric apare atunci când bacteria provoacă leziuni ale mucoasei stomacului și ale duodenului – componentă a intestinului subțire legată cu vezica biliară și cu pancreasul – permițând, astfel, ca acidul gastric să atace țesutul. Netratată, infecția cu această bacterie cauzează, în timp, leziuni la nivelul mucoasei stomacului sau al părții superioare din intestinul subțire. Fiind o bacterie rezistentă în mediul acid al tractului digestiv, de multe ori, infecția nu prezintă simptome. Abia în momentul în care pacientul este diagnosticat cu gastrită sau ulcer, apar și durerile sau disconfortul specific bolii. Durerile abdominale pot deveni greu de suportat când stomacul este gol, iar vizita la medic devine o prioritate în cazul dificultății la înghițire, dacă apar scaune cu sânge sau vomă cu sânge ori asemănătoare cu zațul de cafea. Nedescoperită și netratată la timp, infecția cu Helicobacter Pylori poate evolua spre tulburări digestive și complicații precum gastrita, ulcerul gastric sau, în cazuri mai rare, cancerul de stomac. Primele manifestări ale acestuia din urmă sunt sub formă de arsuri stomacale, urmând ca, odată cu evoluția sa, să apară și alte simptome, precum lipsă a apetitului, dureri sau greață.
Tratamentul bolilor gastrointestinale diferă de la o persoană la alta, în funcție de severitatea simptomelor, etapa, durata bolii sau momentul în care a fost depistată. Gastrita acută nu are un tratament specific, excepție făcând cazurile în care afecțiunea este determinată de infecția cu Helicobacter Pylori, când se administrează antibiotice. În plus, sunt recomandate tratamentele pe bază de inhibitori ai receptorilor histaminici sau inhibitori de pompă de protoni, care neutralizează și reduc producția de acid de la nivelul stomacului, ameliorând durerile și simptomele.
Tulburările digestive pot apărea însă și ca urmare a unor obiceiuri alimentare nesănătoase, astfel că medicii recomandă ca tratamentul să fie neapărat susținut și de evitarea mâncărurilor condimentate, a meselor abundente, bogate în grăsimi; îmbunătățirea regimului alimentar prin eliminarea din meniu a următoarelor alimente: carnea afumată sau grasă, produsele prăjite, legumele picante (usturoi, hrean, ceapă) și a celor bogate în celuloză (mazăre, conopidă, ridichi); evitarea consumului de substanțe care stimulează producția de acid gastric (alcoolul, cafeaua, ceaiul verde, negru, sucuri de fructe citrice, nicotina); renunțarea la fumat. Sunt recomandate mesele mici și dese și este indicat să se respecte cele trei mese principale și două gustări pe zi. Medicamentele analgezice trebuie utilizate în cantități mici, pe termen scurt și numai la recomandarea medicului.
Dieta contribuie la prevenirea afecțiunilor gastrointestinale și este esențială ca parte a tratamentului pentru vindecare. În prevenție, consumul unei varietăți de fructe și legume este cheia pentru o mucoasă sănătoasă a stomacului și a tubului digestiv, aceste alimente fiind bogate în antioxidanți și având capacitatea de a inhiba secreția acidă. Un studiu din 2017 indică pentru prevenirea și tratarea ulcerelor: bananele, merele, piersicile, avocado, caisele, căpșunele, dar și dovleceii, fasolea verde, salata, morcovii, țelina, cartofii (fierți și copți), conopida, varza, ardeii grași, broccoli, spanacul. Acestora și se adaugă uleiul de măsline, măslinele, mierea, usturoiul (copt sau crud, pentru efectul antibacterian puternic) și ceaiul verde. Dieta trebuie să conțină fibre dietetice solubile, ce reduc riscul de a dezvolta ulcere gastrice, precum și probiotice, respectiv alimente care au un conținut bacterian activ, cum ar fi iaurtul probiotic, și care pot ajuta la reducerea infecțiilor cu Helicobacter Pylori. Vitamina C este un antioxidant puternic, putând fi eficientă în eradicarea bacteriei, dacă este administrată în doze mici, o perioadă mai lungă. Sursele bogate în zinc și seleniu sunt importante pentru menținerea unui sistem imunitar sănătos și vindecarea rănilor. Stridiile, spanacul și carnea de vită conțin niveluri ridicate de zinc, iar peștele și unele fructe uscate sunt bogate în seleniu. Ceaiul de sunătoare, cu puternic efect cicatrizant, poate să fie de ajutor. Sunt utile alimentele făinoase – biscuiții, de exemplu. Dieta poate varia însă de la pacient la pacient și trebuie conștientizat faptul că, deseori, alimentele utile și bine tolerate de unii nu sunt suportate de alții. Automedicația este total contraindicată. Singura măsura recomandată este să consultăm medicul, care va stabili un diagnostic corect de gastrită sau de ulcer gastric și va prescrie un tratament și un regim alimentar adecvat, în funcție de rezultatele analizelor și de cauzele care au declanșat boala.
* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.
