Pandemia și-a pus serios amprenta și pe sănătatea psihică a românilor

Specialiștii de la Institutul de Psihiatrie Socola spun că a crescut cu 30% numărul cazurilor de depresie și anxietate care au afectat inclusiv pacienții infectați cu noul coronavirus.

Dr. Raluca Prepelita

Pandemia nu afectat doar sănătatea fizică a românilor confirmați cu Covid-19, ci și-a pus serios amprenta și asupra sănătății psihice, atât în cazul celor care au trecut prin boală, cât și al celor care nu au fost infectați. În anul scurs de la debutul pandemiei, cu toții am trecut prin situații cu care nu ne-am mai confruntat până acum, pe care le consideram neverosimile până la momentul la care le-am văzut puse în practică. În aceste condiții, este de înțeles presiunea psihică resimțită la nivelul întregii populații, ceea ce a făcut ca ambulatoriile psihiatrice, cât și spitalele de profil și cabinetele psihologice și de psihoterapie să fie luate cu asalt în perioada pandemiei.

Specialiști de la Institutul de Psihiatrie Socola au făcut o analiză a evoluției sănătății psihice în rândul populației din România pe parcursul acestui an de pandemie, concluzionând că anxietatea și depresia sunt cele mai frecvente afecțiuni psihiatrice tratate în această perioadă. „La un an de la debutul pandemiei, putem spune că acest virus, prin contagiozitatea sa extremă, a declanșat în rândul populației o stare de anxietate manifestată prin apariția atacurilor de panică, a senzației de lipsă de aer, printr-o autoanaliză a stării de sănătate, prin apariția stărilor de neliniște interioară sau a insomniilor. Această simptomatologie este prezentă nu doar la pacienții anterior diagnosticați cu o tulburare psihiatrică, ci și la persoanele care nu au mai accesat serviciile de sănătate mintală”, a precizat medicul psihiatru  Raluca Prepeliță, director medical în cadrul Institutului Socola.

Numărul cazurilor de anxietate și depresie a crescut cu 30% în această perioadă, fenomen influențat în special de creșterea umărului de cazuri de infectare și a numărului de decese. Statisticile îngrijorătoare au indus o stare de anxietate în rândul populației, iar în 25% dintre cazuri, această stare a evoluat spre depresie. „Sentimentele de neputință și neajutorare, tulburările de somn și cele de alimentație, contractura continuă, frica legată de necunoașterea evoluției infecției cu SARS-CoV-2 pe termen mediu și lung sunt simptome frecvent întâlnite în perioada pandemică. S-a accentuat astfel starea afectivă negativă, tendința de izolare socială – întreținută și de recomandările de distanțare socială, apariția gândurilor obsesive privind îmbolnăvirea sau chiar decesul post-infectare, tulburările de somn de tipul insomniilor, creșterea sau scăderea poftei de mâncare, creșterea sau scăderea în greutate”, a mai explicat dr. Raluca Prepeliță.

Nesiguranța socio-profesională generată de întreruperea activității în multe domenii sau de schimbarea modului de lucru a fost un alt factor ce a contribuit la apariția cazurilor de anxietate și depresie. Totodată, s-a constatat  o creștere cu 40% a consumului de alcool sau droguri, fenomenul manifestându-se pentru unii indivizi ca o defulare a frustrărilor adunate în toată perioada de restricții, dar și ca factor ce însoțește depresia.

Directorul medical al Institutului Socola spune că pacienții confirmați cu Covid-19 au fost afectați puternic de probleme de ordin psihic, atât în perioada bolii cât și după ce au fost declarați vindecați. „Tulburările de somn sunt prezente atât pe perioada infecției acute cu SARS-CoV-2, cât și după vindecare. Din cauza afectării vasculare din infecția cu noul coronavirus, apariția accidentelor vasculare cerebrale ischemice a agravat tulburările neurocognitive de tip demențial la pacienții diagnosticați anterior. Pacienții cu tulburări cognitive post-Covid trebuie monitorizați atât în serviciile de sănătate mintală – pentru a încetini evoluția tulburării – cât și în serviciile de medicină internă, cardiologie, neurologie și medicină de familie”, a mai declarat medicul, care a adăugat că  tratamentul anxietății și depresiei depinde de gradul de gravitate și se împarte în tratament psihoterapic, tratament medicamentos și dubla colaborare psihoterapeut – medic psihiatru.

Dr. Maria Crisache

Medicul psihiatru buzoian Maria Cristache apreciază că influența pandemiei asupra psihicului va fi și mai acută anul acesta și se va resimți și anul viitor. „Nu ne-am mai confruntat niciodată cu așa ceva. Restricțiile care s-au prelungit și care vor mai dura o perioadă, nu știm cât, lipsa libertății de deplasare și de socializare cu care eram obișnuiți, nesiguranța locului de muncă, dar și temerile că mutațiile care se produc la acest virus fac să vedem revenirea la normalitate mai departe ca niciodată, declanșează stări de anxietate și depresie la persoane care nu au avut niciodată astfel de probleme și acutizează problemele celor care aveau deja un diagnostic. O situație aparte întâlnim la cei care au trecut prin boală și s-au confruntat cu situații greu imaginabile și care, din păcate, rămân cu sechele o perioadă îndelungată. Ei sunt, probabil, cei care resimt cel mai puternic teama că pandemia s-ar putea acutiza și că pericolul s-ar putea amplifica, astfel că sunt și cei mai afectați psihic și au nevoie de consiliere psihologică și, în unele cazuri, nu puține, de tratament psihiatric. Nu-i de mirare că mai ales tinerii, care suportă mult mai greu restricțiile, sunt afectați de tulburări depresive, tulburări de anxietate, tulburări legate de abuzul și dependența de anumite substanțe, comportamente și gânduri suicidare. De aceea cred că este necesar să redefinească rolul și statutul psihiatriei și psihologiei în sistemul medical, nu doar în România, ci în întreaga lume, pentru aface față unor sitiații ca cea din ultimul an. Problemele de sănătate mintală pot avea un impact major asupra vieții personale, dar a vieții sociale și asupra economiei, de aceea cred că trebuie luată mult mai în serios problema, de către cei cu putere de decizie”, a explicat medicul buzoian.

Conf. univ. dr. Oana David

Cam aceeași părere sunt și specialiștii din educație. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), împreună cu Universitatea din București și Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca au aderat la rețeaua națională WellbeingAcademy, care va implementa în România proiectul international CaringUniversities al Organizației Mondiale a Sănătății – World Mental Health International College Student Initiative (WMH-ICS) și al Universității Harvard dedicat evaluării sănătății mintale a studenților. În cadrul proiectului se realizează o evaluare psihologică sistematică a studenților, cu scopul final de a ajuta apoi universitățile să-și optimizeze serviciile de sănătate mintală oferite acestora.

Conf. univ dr. Oana David, director al Clinicii Universitare de Psihologie «Babes-Bolyai – PsyTech», coordonatorul rețelei WellbeingAcademy din România, consideră că „problemele de sănătate mintală pot avea un impact major asupra funcționării și performanței studenților și îi pot determina pe aceștia chiar să renunțe la studii. Cu toate acestea, rata solicitării de ajutor pentru problemele de sănătate mintală din partea studenților este una foarte scăzută, cu toate că multe universități, inclusiv UBB prin Clinica, oferă astfel de servicii gratuite. (…) Este un moment prielnic să ne putem alătura consorțiului internațional coordonat de Universitatea Harvard, consorțiu care a adus cele mai importante contribuții la înțelegerea acestei problematici la nivel internațional. Parte a rețelei WellbeingAcademy din țară, UBB îi va avea pe colaboratorii săi strategici din România, împreună putând astfel oferi date robuste în beneficiul studenților noștri și al întregului sistem academic din țară, dar și al științei la nivel internațional”, afirmă conf. univ. dr. Oana David.