Premierul Ciucă îi „suflă” elanul lui Rafila în războiul cu Arafat
În disputa dintre ministrul Sănătății și șeful DSU, premierul Nicolae Ciucă a refuzat să comenteze declarațiile ministrului Sănătății, dar a declarat că SMURD „funcţionează foarte bine” în coordonarea DSU și nu vede de ce ar trebui trecut în subordinea altei instituţii.
Premierul Nicolae Ciucă „taxează” declarațiile ironice făcute miercuri, de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la adresa SMURD și a șefului DSU, Raed Arafat, la întâlnirea de la Neptun cu sindicaliștii și cu șefii Serviciilor de Ambulanță. Ministrul a spus că „dacă pacienții sunt tratați de pompieri, cred că și juriștii pot să gestioneze activitatea, organizarea activității medicinei de urgență, împreună cu noi, pentru că suntem câteva persoane acolo care știm despre ce e vorba”, iar despre Arafat a spus că are „poziție unde integrează NATO, Ambulanța, dezastrele, în curând o să fie și NASA și probabil primul om care o să calce pe Marte”.
În momentul în care a fost întrebat de jurnaliști care este opinia sa vis-a-vis de declarațiile lui Rafila la adresa pompierilor și a șefului DSU, premierul Ciucă a evitat să comenteze declarațiile lui Rafila, dar a subliniat că „serviciul SMURD este unul care funcţionează şi am văzut cu toţii care este eficienţa intervenţiilor acestor echipaje. Ca atare, atunci când ceva funcţionează, cred că nu se cade să intervenim şi să-l transferăm sau să-l facem în aşa fel încât el să nu mai fie la fel de eficient. Nu ştiu ce a declarat domnul ministru Rafila, pentru că nu am primit această informaţie, dar eu vă pot spune cu certitudine că serviciul SMURD funcţionează foarte bine şi le mulţumesc pentru modul în care acţionează”, a spus, joi, premierul Nicolae Ciucă.
Raed Arafat a declarat la rândul său, la un post central de televiziune, că nu distrugi un sistem care funcționează foarte bine, iar ceea ce vrea ministrul Sănătății este o falsă problemă, care dacă s-ar concretiza, lucrurile ar fi readuse la nivelul anului 2000, caz în care mulți specialiști din domeniul intervențiilor de urgență ar părăsi sistemul. „Am adaptat niște idei și sisteme care există (în Europa – n.r.) și am creat un sistem cât de cât integral, la nivel de dispecerate, să avem ambulanța și pompierii împreună, la nivel de coordonare. Să venim acum să spunem că trebuie să plece o parte la Sănătate și o parte să rămână la Interne și unii să coordoneze o parte, alții o parte, distrugem tot ce este bun în acest sistem integrat și-l dezintegrăm”, a subliniat Raed Arafat.
În plus, șeful DSU susține că actuala conducere a Ministerului Sănătății nu nu știe ce se întâmplă cu adevărat pe teren în cazul unei situații de urgență, că argumentul cu finanțarea este unul „fals” întrucât Ambulanța și Unitățile de Primiri Urgențe sunt finațate de la Bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății și Ministerul de Interne, iar toată povestea a fost creată pentru a satisface „dorințele unui grup, orgoliul unor persoane”. Despre un posibil compromis, Arafat a spus că „în secunda în care ai făcut compromisuri pe sistem înseamnă că ai negociat pe viața oamenilor”, iar asta este „nenegociabil”.
Tot joi seară, DSU a reacționat printr-un comunicat în care i-a cerut lui Alexandru Rafila „să recunoască poziția importantă pe care pompierii și-au câștigat-o prin eforturi și sacrificiu în structura sistemului integrat și rolul acestora în salvarea de vieți”, subliniind că „este regretabil” și „lipsit de etică” faptul că din nou asistăm la ironii și afirmații adresate în mod repetat pompierilor, creând astfel „o falie între diferite categorii de personal, care până acum și-au îndeplinit cu profesionalism misiunea de salvator și care au colaborat și continuă să își exercite misiunea salvării împreună, colaborând pe teren și în cadrul dispeceratelor integrate”.
Comunicatul DSU, integral:
„Este regretabil faptul că din nou asistăm la ironii și afirmații adresate personalului din cadrul unor componente ale sistemului integrat, cu responsabilități clare în acordarea primului ajutor calificat și a asistenței medicale de urgență.
Pompierii reprezintă una dintre componentele extrem de importante ale acestui sistem, care fie participă la acordarea asistenței medicale de urgență, aceștia făcând parte din echipele de terapie intensivă mobilă alături de medicii și asistenții medicali din cadrul unităților de primiri urgențe, fie acordă primul ajutor calificat ca membri ai echipajelor de prim ajutor SMURD, sau ca personal de intervenție în echipaje de descarcerare sau în alte echipaje care au menirea de a salva viețile celor aflați în pericol, indiferent de natura situației de urgență care afectează comunitățile.
Departamentul pentru Situații de Urgență consideră toți participanții în misiunile coordonate de acesta, în prespital sau la nivelul unităților de primiri urgențe, că fiind indispensabili, indiferent de nivelul de competență deținut de fiecare persoană. Așa cum instituția noastră a precizat în mod repetat, în sistemul de urgență există diferite niveluri de competență, iar pompierii paramedici dețin competențele necesare acordării primului ajutor calificat în scopul aplicării manevrelor salvatoare de viață, a prevenirii apariției unor complicații în cazul urgențelor cu risc vital, respectiv transportul pacientului către cea mai apropiată unitate de primiri urgențe, dacă nu există medic la fața locului și nu poate fi trimis în timp util un medic la locul intervenției, care să asigure îngrijiri medicale avansate, atunci când este nevoie.
Rolul paramedicilor nu este de a trata pacienții pentru că stabilirea unui tratament se realizează de către un medic sau la indicațiile medicului, ci de a aplica manevrele salvatoare de viață și asigurarea supravegherii pacientului până la momentul în care acesta este preluat de personalul medical de urgență.
De subliniat este faptul că nici asistenții medicali nu au sarcina sau competența de a trata pacienții, această responsabilitate revenind medicilor. Asistenții medicali pot aplica anumite tratamente la indicația medicului sau în anumite situații medicale , respectând protocoalele prestabilite pentru cazurile medicale întâmpinate.
Atitudinea ironică, lipsită de etică adresată în mod repetat pompierilor crează o falie între diferite categorii de personal, care până acum și-au îndeplinit cu profesionalism misiunea de salvator și care au colaborat și continuă să își exercite misiunea salvării împreună, în mod integrat, colaborând între ei pe teren și în cadrul dispeceratelor integrate. Nu putem trece cu vederea milioanele de intervenții în domeniul primului ajutor calificat asigurate de colegii noștri pompieri paramedici și miile de vieți salvate pe parcursul ultimilor ani, mai ales de când acest serviciu a căpătat un caracter național, fiind prezent în fiecare județ prin echipajele de prim ajutor în zonele urbane și rurale, la care se adaugă echipajele de terapie intensivă mobilă, în majoritatea județelor și municipiul București.
Luand în considerare multiplele solicitări de a lua o poziție oficială față de comentariile care au apărut în spațiul public, Departamentul pentru Situații de Urgență se rezumă la a cere domnului ministru al sănătății să recunoască poziția importantă pe care pompierii și-au câștigat-o prin eforturi și sacrificiu în structura sistemului integrat, rolul acestora în salvarea de vieți, respectiv necesitatea acestora în buna desfășurare a activității medicale de prim ajutor calificat în acest sistem.
Nu cerem domnului ministru să-și ceară scuze față de colegii pompieri, nici față de personalul SMURD pentru toate afirmațiile eronate care au fost adresate acestei categorii de personal în ultima perioadă, dar dorim ca pe viitor afirmațiile în spațiul public să nu mai cuprindă diferențieri între personalul care deservește echipajele SMURD și cel care deservește echipajele serviciilor de ambulanță, din simplul fapt că toți cei angrenați în salvarea de vieți au rolul lor important în asigurarea siguranței cetățenilor, atunci când viața lor poate fi în pericol.
Precizăm că suntem profund dezamăgiți față de această abordare pe care Ministerul Sănătății insistă să o evidențieze față de un partener, și anume Departamentul pentru Situații de Urgență, mai ales când scopul nostru comun ar trebui să fie dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului, în conformitate cu actele normative aflate în vigoare și nu dezintegrarea lui.
Dat fiind faptul că în mass-media au circulat informații referitoare la mize legate de aspecte financiare, din punctul de vedere al Departamentului pentru Situații de Urgență, poziția acestuia față de tacticile repetate de încercare privind dezintegrarea acestui sistem, nu au legătură cu aceste aspecte, din simplul motiv că banii acordați atât Serviciilor Publice de Ambulanță, Unităților de Primiri Urgențe, respectiv activitatea SMURD provin din bugetul de stat, prin două linii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, iar partea majoritară din sume reprezintă salarizarea personalului.
În concluzie reiterăm faptul că tentativele de dezintegrare a sistemului de urgență nu fac altceva decât să slăbească sistemul de urgență din România și să scadă calitatea acestuia, în niciun caz să o îmbunătățească. Ultimele provocări cu care ne-am confruntat în România și cu care s-a confruntat Europa au arătat că țara noastră deține un sistem de urgență funcțional, operativ și de bună calitate, care a reușit să facă față acestor provocări atât în țară, cât și în afara ei, prin misiunile internaționale derulate”.
Reamintim că serviciile medicale de urgență – Ambulanța, Unitățile de Primiri Urgențe și Compartimentele de Primiri Urgențe ale spitalelor și SMURD se află acum sub coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, vrea să scoată serviciile medicale de urgență din subordinea DSU, coordonat de Raed Arafat și să le aducă la Ministerul Sănătății, care le finanțează în acest moment, dar nu are coordonarea lor.
Cei doi s-au atacat reciproc în nenumărate rânduri, iar în luna august, Rafila afirma, într-o conferință de presă, că „în ultimii opt ani, din păcate, pregătirea profesională în domeniul medicinei de urgenţă a fost în altă parte” și sublinia că „decizia în ceea ce priveşte modul de pregătire profesională a oamenilor care lucrează în sistemul de urgenţă – fie că discutăm de ambulanţă, fie că discutăm de unităţile de primiri urgenţe – trebuie să revină Ministerului Sănătăţii”.
