Primul Centru de Transplant Hepatic pediatric, inaugurat la Spitalul „Grigore Alexandrescu”
Odată cu deschiderea noului Centru, zece copii aflați pe lista de așteptare au șansa să primească organul salvator de la părinți sau rudele apropiate. Prelevarea se va realiza la Institutul Fundeni, iar transplantul, la Grigore Alexandrescu.
Astăzi a fost inaugurat primul Centru de Transplant Hepatic pediatric din România, la Spitalul de Urgență pentru Copii „Gigore Alexandrescu” din București unde, cu acest prilej a avut loc o conferință de presă.
Managerul unității medicale, conf dr. Alexandru Ulici, a anunțat fericitul eveniment, după care, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a spus că s-a marcat astfel „sfârşitul unei activităţi care a început în 2022, în prima parte a anului, când ne-am hotărât să facem tot ceea ce este posibil astfel încât un prim spital de pediatrie din România să poată să dezvolte o capacitate legată de transplant. Noi, ca Minister al Sănătăţii, am ajutat spitalul cu investiţii de circa 10 milioane de lei, necesare pentru dotări, atât la nivelul sălii de operaţie, partea de terapie intensivă, cât și facilitatea de laborator de anatomie patologică. Urmează şi alte investiţii, pentru un CT mobil, care va fi în curând instalat. Noi ajutăm din punct de vedere al investiției, dar lucrul cel mai dificil, aşa cum este evident pentru toată lumea, este că trebuie să avem o resursă umană care să fie antrenată pentru acest lucru”, a afirmat ministrul Sănătății, prezent la conferința de presă.
Rafila a menționat că la Grigore Alexandrescu există deja o echipă antrenată pentru transplantul hepatic pediatric, dar aceasta va colabora cu colegii mai experimentați în transplant de la Institutul Fundeni și „cu siguranţă va evolua, pe măsură ce va începe să lucreze şi să realizeze transplanturi”.
Ministrul Sănătății a mai spus că, din informaţiile pe care le are, la nivel național se efectuează într-un an aproximativ 10 transplanturi hepatice la copii, dar în contextul în care există un centru dedicat, s-ar putea face mai multe. „Îl întrebam pe domnul profesor Irinel Popescu puţin înainte de începutul acestei conferinţe de presă, legat de nevoia de transplant la copii. Nu putem să ştim niciodată, nu putem să facem un estimat, dar am înţelesc că în general, cam zece transplaturi hepatice pe an au fost realizate la nivel naţional. Sunt câteodată cazuri dramatice, afectează copii foarte mici. Uneori sunt probleme legate de intoxicaţii grave care duc la distrugerea ficatului şi copiii au nevoie de transplant. Din fericire, donatorii se găsesc mai uşor, sunt apropiaţii, părinţii acelui copil”, a arătat Alexandru Rafila care, deși a recunoscut că „în unele situaţii” este necesar ca transplantul să fie realizat în străinătate, și-a exprimat speranța ca în contextul în care „dezvoltăm capacităţi în ţara noastră, să putem să tratăm marea majoritate a celor care au probleme medicale complexe, cred că este un lucru bun”.
Profesorul doctor Irinel Popescu, „părintele transplantului de ficat din România”, a rememorat primul transplant hepatic pedatric realizat în România. „Unii dintre dumneavoastră poate îşi mai amintesc primul transplat hepatic din România, Timea Balogh. Era un copil de un an la vremea respectivă. Anul ăsta, la 21 de ani, o să nască primul copil. Deci, e o poveste care de-a lungul timpului a arătat necesitatea acestui transplant pediatric pe care Spitalul Fundeni şi-a asumat-o la început, după care au apărut reglementările europene care chirurgilor de adulţi nu le mai dau, teoretic, competenţe în chirurgia pediatriacă. Uneori, patologia pediatriacă nu permite chirurgilor pediatrici să acumuleze suficientă experienţă. Nu numai indicaţiile de transplat care la zece pe an nu înseamnă foarte mult, nu îţi permit să acumulezi acea curbă de învăţare de care vorbeşte toată lumea”, a explicat medicul.
Pe de altă parte, acesta a afirmat că „nu numai România trimite (copii pentru transplant – n.r.) în străinătate. La nivel european, Belgia şi-a făcut o preocupare specială din a transplanta copii şi chiar ţări precum Franţa sau Italia, nu mai vorbim de ţările din Est, încă trimit acolo o parte din copii”, a mai spus medicul.
Subliniind că este „de bun augur inaugurarea acestui centru, mai ales că echipa de aici s-a străduit să acumuleze competenţe” și că „doamna conferenţiar Laura Bălănescu o considerăm într-un fel eleva Spitalului Fundeni, de multă vreme a făcut stagii de pregătire acolo”, profesorul Irinel Popescu a menționat că „la primele operaţii, echipa de la Fundeni va fi prezentă (la Grigore Alexandrescu -n.r.), până când programul de aici va putea evolua pe cont propriu”.
Prof. dr. Vlad Braşoveanu a spus că la Spitalul Grigore Alexandrescu se vor face trei tipuri de transplant hepatic: de la donator cadaveric, split (împărţirea ficatului) şi transplant hepatic de la donator viu. „Numărul cel mai mare va fi transplanturi hepatice de la donator viu. Va fi o colaborare între Spitalul Fundeni şi Spitalul Grigore Alexandrescu, în sensul că adultul se va face la IC Fundeni, iar copilul – transplantul propriu zis se va face la Spitalul Grigore Alexandrescu”, a explicat medicul.
Conferenţiar doctor Laura Bălănescu, cea care va conduce Centrul de Transplant Hepatic de la „Grigore Alexandrescu”, a afirmat că există deja pacienţi pe lista de transplant, iar unul dintre ei are o boală metabolică foarte rară.
Directorul Agenției Naționale de Transplant, dr. Andrei Nica, a afirmat că, din informațiile pe care le deține, „pe lista de aşteptare sunt zece copii pentru transplant hepatic. Vor prelua colegii de la Grigore Alexandrescu această listă şi vor manageria ei. Este un ordin de ministru, 477, în care sunt persoane responsabile cu introducerea datelor în registrul naţional. Copiii sunt deja evaluaţi din moment ce sunt pe listă la Fundeni. Trebuie să preia spitalul Grigore Alexandrescu această listă”.
În completare, dr. Vlad Brașoveanu a precizat că prelevarea segmentului de ficat de la adultul donator va fi realizată la Spitalul Fundeni, iar transplatul se va face la centrul de la Spitalul Grigore Alexandrescu.
Dr. Nica a menționat că „mai trebuie ca fiecare centru de transplant să aibă o comisie de etică”, iar în același timp, ca medic ortoped, a spus că și-ar dori ca „în afară de acest centru de transplant de organ hepatic să mai apară şi Centrul de transplant tisular”, și și-a expriat speranța că se va realiza Banca multițesut de la Spitalul Colentina, un proiect demarat în urmă cu 15 ani, astfel încât să fie disponibile „atât ţesut musculo-scheletal, osteotendon, cartilaj, vom putea livra piele” și „vom fi alături de colegii de aici care au foarte multă experienţă în ceea ce înseamnă transplantul de piele”.