Proiect ambițios: Asociația „Donăm Plasmă” anunță deschiderea a 10 centre de plasmafereză în România

Investiția se ridică la aproximativ 52 de milioane de euro și va face posibil ca, începând din 2023, pacienții români cu afecțiuni autoimune, neuro-degenerative și imunodeficiențe primare sau secundare să aibă, mult mai ușor, acces la tratamente cu medicamente fabricate din plasmă.

 

Asociația „Donăm Plasmă” anunță că, pe parcursul anului 2022, va deschide în România 10 centre de plasmafereză, care vor colecta, de la donatorii români, până la 200.000 de litri de plasmă anual, cantitate suficientă să acopere necesarul fabricării medicamentelor derivate din plasmă, de care au nevoie pacienții români: 1000 kg de imunoglobulină normală, minim 2000 kg de albumină și 40.000.000 UI factor de coagulare.

„Obiectivul nostru de a deschide o parte din cele 10 centre de plasmafereză, chiar în cursul anului 2022, este unul îndrăzneț; știm că vom întâmpina multe situații dificile, însă avem convingerea că alături de cadrele medicale din multe dintre actualele centre de transfuzie, respectiv împreună cu partenerii și sponsorii care ni se vor alătura în acest demers, vom reuși să construim cele 10 centre și să oferim, astfel, speranță pacienților români și o calitate a vieții mult mai bună’’ – a declarant Florin Hozoc, Președinte al Asociației Donăm Plasmă, cel care a donat, în 2020, celor 41 centre de transfuzie din rețeaua națională, 50 de echipamente de plasmafereză, care au salvat mii de pacienți cu COVID-19, în urma tratamentelor cu plasmă hiperimună.

 

În contextul în care Centrele de Trasnfuzii se confruntă cu o criză acută de donatori de sânge, Asociația nu spune care va fi strategia prin care va atrage donatorii de plasmă, dar dă asigurări că „centrele vor fi operaționale începând cu primul trimestru al anului 2023, vor funcționa în 10 mari orașe ale țării”.

Deocamdată nu s-a stabilit cu exactitate care vor fi cele 10 orașe în care se vor înființa centrele de plasmafereză, dar în perioada imediat următoare, Asociația a programat o ultimă serie de consultări, pentru finalizarea documentației privind selecția orașelor și a partenerilor care vor participa la amenajarea și operarea centrelor.

„În ultimii ani pacienții români care suferă de imunodeficiențe primare sau secundare, afecțiuni autoimune, boli neuro-degenerative au suferit complicații grave din cauză că nu au avut accces la tratamentele esențiale fabricate din plasmă umană. Eforturile noastre de a colecta plasma de la donatorii români și toate inițiativele care au condus spre acest lucru au început cu mai bine de 10 ani în urmă. Statul român nu a făcut progrese la acest capitol, nici atunci și nici în prezent, astfel că, am ajuns să fim singura țară din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fabricarea medicamentelor derivate”, mai spune Florin Hozoc.

 

Investițiile pentru amenajarea, dotarea, autorizarea și operarea acestora se ridică la aproximativ 52 milioane de euro, iar „fondurile vor fi asigurate de către Asociația „Donăm Plasmă”, din sponsorizări și parteneriate cu diverse companii private cu experiență în colectarea și procesarea de plasmă umană. Pe această cale, Asociația face un call to action către toate companiile de profil care doresc să se alăture acestei inițiative”, transmit inițiatorii proiectului.

Președintele Asociației consideră că „România are obligația să asigure pacienților români accesul la aceste tratamente ce le salvează viața”. Florin Hozoc apreciază că, atâta vreme cât această soluție „s-a dovedit eficientă în mai multe țări UE” este „de datoria noastră să facem posibilă colectarea plasmei umane de la donatorii români, pentru a fabrica toate aceste medicamente”.

 

Toate cele 10 centre de plasmafereză vor fi supuse procedurilor de autorizare și înregistrare în European Plasma Master File (PMF), astfel încât plasma umană colectată în aceste centre să poată fi procesată în fabricile europene. Plasma umană colectată va fi proprietatea centrelor publice de transfuzie și va fi oferită producătorilor de medicamente derivate din plasmă, în schimbul produselor finite necesare pacienților români.

„Necesitatea implementării acestor centre de plasmafazare vine în contextul în care, în România, peste 20.000 de pacienți români au nevoie de tratamente cu medicamente fabricate din plasmă umană, însă țara noastră a traversat, în ultimii ani, mai multe crize majore de aprovizionare cu imunoglobulină, în condițiile unui deficit global de plasmă umană, care este materia primă din care se fabrică aceste medicamente de care depinde și viața pacienților români”, susțin reprezentanții asociației „Donăm plasmă”.

 

Până la sfârșitul lunii martie, comisiile consultative de evaluare, formate din medici, specialiști și reprezentanți ai pacienților, vor finaliza propunerile privind orașele și partenerii, astfel încât cel târziu la 30 aprilie 2022, vor comunica orașele și partenerii selectați.

„Estimăm că în perioada mai 2022 – februarie 2023 se vor finaliza investițiile, respectiv selecția, instruirea personalului și toate procedurile de autorizare, astfel încât în luna februarie a a anului viitor să aibă loc prima colectare de plasmă într-un centru de plasmafereză autorizat European Plasma Master-File din România”, estimează Florin Hozoc. Acesta are convongerea că, până cel târziu la finalul lunii noiembrie 2023, toate cele 10 centre vor fi autorizate, pentru a putea deveni operațională întreaga capacitate de colectare de plasmă, pentru fabricarea de medicamente.

 

Asociația „Donăm Plasmă” este o organizație neguvernamentală, înființată în România în anul 2021, având ca principal scop promovarea donării de plasmă umană pentru fabricarea de medicamente.

Florin Hozoc este un antreprenor care, pe lângă importul de medicamente (între care și imunoglobulină) și aparatură medicală, a dezvoltat o serie de proiecte în domeniul medical, între care și o complexă aplicație în telemedicină, dar este și  principalul promotor al imunoglobulinei românești. În 2020, a oferit Ministerului Sănătății soluția de a sponsoriza prelucrarea plasmei convalescente într-o fabrică licențiată pentru producția hiperimunoglobulinei anti SARS-COV2, dar a fost refuzat. Consideră însă că dacă „Ungaria, cu o populație cât jumătate din cea a României, construiește deja a doua fabrică și exportă medicamente derivate din plasmă umană, atunci și România poate”. Austria, Cehia, Germania și Ungaria sunt cele 4 țări din UE care asigură peste 55% din necesarul de plasmă al pacienților europeni.