Psihiatrii de la Socola, îngrijorați de amploarea dependenței de jocurile de noroc

12 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Aceștia atrag atenția că vorbim deja de o afecțiune biopsihosocială complexă, iar cei care nu mai pot concepe viața fără jocurile de noroc au nevoie de sprijin medical de specialitate pentru a scăpa de acest viciu cu urmări devastatoare asupra lor, dar și a familiilor.

 

În ultima vreme, aproape că nu mai există stradă sau cartier în care să nu funcționeze cel puțin o casă de pariuri sportive sau o sală de jocuri, astfel de „stabilimente” înmulțindu-se ca ciupercile după ploaie pe fondul maniei pe care tot mai mulți români au dezvoltat-o pentru a paria sau pentru a cheltui sume mari de bani în sălile de jocuri, în speranța ca norocul le va zâmbi la un moment dat și vor câștiga potul cel mare. Fenomenul a căpătat amploare și deja există numeroase persoane care au dezvoltat dependență de pariuri sau jocuri de noroc, iar medicii psihiatrii vorbesc chiar de o afecțiune biopsihosocială.

O preocupare în acest sens o au specialiștii Institutului de Psihiatrie de la Socola, care s-au declarat îngrijorați că există tot mai multe persoane pentru care obsesia pentru jocuri sau pariuri a devenit patologică, însă cei mai mulți dintre aceștia refuză să accepte că au o problemă în acest sens, considerând că nu au motiv să de adreseze unui medic psihiatru pentru a cere ajutor. Medicul psihiatru Elena Popescu,  specialist în cadrul institutului de la Socola, spune ca numărul pacienților care ajung la medic este mic, în comparație cu cel al persoanelor care nu se pot abţine de la această activitate, fiind în stare să facă orice pentru a-şi satisface plăcerea. „Un astfel de pacient nu poate concepe viaţa fără jocurile de noroc. Un dependent de jocuri de noroc prezintă ca principală caracteristică pierderea logicii în timpul parierii: are convingeri iraţionale distorsionate în etapele jocului, se foloseşte de algoritmi şi are paşi calculaţi empiric. De asemenea, prezintă o capacitate empatică; persoana se consideră suficient de specială, încât să i se întâmple miracolul câştigului”, e explicat medicul psihiatru mecanismele care ajung să afecteze psihicul celor căzuți în această patimă.

 

Specialistul de la Socola mai spune că la astfel de persoane, speranța și nevoia de câștig devin de nestăpânit, cei în cauză devenind astfel dependenți, cu toate că la nivel conştient realizează că tot ceea ce fac nu este bine şi de multe ori se jură că nu vor mai juca. „Tentaţia devine însă mult mai puternică, prăbuşind barierele raţionale. Toate acestea au drept consecinţe în timp degradarea persoanei din punct de vedere biopsihosocial. Dependenţa de jocurile de noroc este, poate, una dintre cele mai neobişnuite dependenţe, nefiind una fizică. Este reprezentată de un comportament problematic de joc patologic persistent şi recurent, care determină disconfort sau afectare clinică, precum nevoia de a juca sume tot mai mari de bani pentru a obţine aceeaşi plăcere sau euforie. Individul riscă ceva de valoare în speranţa de a obţine ceva cu o valoare şi mai mare”, mai spune dr. Elena Popescu.

O astfel de dependență patologică  pentru jocurile de noroc sau pariuri este denumită ludomanie, iar persoanele respective prezintă distorsiuni ale gândirii, cum ar fi negare, superstiţii, și prezintă un tipar de joc care creşte treptat, atât în ceea ce priveşte frecvenţa, cât şi ca sumă pariată.

 

Debutul ludomaniei are loc în timpul adolescenței sau la adultul tânăr, însă medicul specialist spune că există și cazuri în care dependența a apărut la persoane de vârstă mijlocie. Pentru astfel de cazuri, există tratament, însă pacienții trebuie să se adreseze medicilor psihiatri pentru ajutor, marea problemă fiind aceea că majoritatea neagă ca ar avea o astfel de dependență.

„Opţiunile terapeutice sunt reprezentate de terapia medicamentoasă şi psihoterapie. Terapia medicamentoasă este reprezentată de antidepresive, antagonişti de opioide şi stabilizatori ai dispoziţiei. Concomitent cu terapia medicamentoasă se asociază terapia cognitiv-comportamentală, care identifică şi caracterizează distorsiunile cognitive din dependenţa de jocuri de noroc, terapia familială necesară pentru suport, educaţie şi eliminarea comportamentului şi terapia de grup”, a mai explicat dr. Elena Popescu, adăugând că în ultimii doi ani, la Socola au fost internați doar 23 de pacienți diagnosticați cu această patologie dată de jocurile de noroc. „În realitate, există însă mult mai multe persoane cu acest gen de afecţiune, ce refuză să ceară ajutorul medicilor, din cauza unui sentiment acut de ruşine sau pentru că pur şi simplu nu vor să recunoască faptul că au o problemă”, mai spune medicul psihiatru.

În România, incidența jocurilor de noroc este de 15%, un studiu pe această temă relevând că  2,4 milioane de indivizi cu vârste de peste 18 ani au practicat jocuri de noroc cel puţin o dată, iar cei mai mulţi jucători sunt bărbaţi între 18 şi 24 de ani, necăsătoriți, din mediul urban. În același timp se estimează că aproximativ 98.000 de practicanți ai jocurilor de noroc au dezvoltat anumite probleme din această cauză.

 


Adaugati un comentariu


 

*