România, pe locul șase în topul european al supraponderabilității

Așa reiese din cele mai recente date ale raportului Eurostat, care mai arată că peste jumătate dintre adulții de pe continent sunt supraponderali.

Autoritățile europene au dat publicități cele mai recente date ale raportului Eurostat, valabile la finele anului 2019, din care reiese că 53% din populația adultă a Europei era supraponderală. Raportul prezintă și un top al țărilor cu cea mai mare rată de supraponderabilitate, clasament în care România se situează pe locul al șaselea, cu un procent de 59% din populația adultă care are un indice de masă corporală mai mare decât cel normal. Țările cu cea mai mare rată a supraponderabilității sunt Croația și Malta cu un procent de 65%, urmate de Cehia și Ungaria cu 60%, apoi Slovacia și România, cu 59%. La polul opus, țările cu cea mai redusă rată a supraponderabilității sunt Italia, cu 46%, Franța, cu 47% și Luxemburg cu 48% din populația adultă, cu exces de kilograme.

Dintre adulții supraponderali, cei aflați în faza de preobezitate reprezintă un procent de 36% din populație, în timp ce persoanele care au dezvoltat deja obezitate reprezintă 17% din populația adultă de pe continent. Potrivit Eurostat, cu excepția celor în vârstă de 75 de ani sau mai mult, cu cât grupa de vârstă este mai mare, cu atât este mai mare proporția persoanelor supraponderale, cea mai scăzută pondere fiind fost înregistrată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani – 25%, în timp ce persoanele cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani au avut cea mai mare pondere, de 66%.

S-a mai stabilit că această problemă de sănătate are legătură și cu nivelul de educație. Astfel, în timp ce procentul adulților supraponderali din rândul celor cu un nivel scăzut de educație a fost de 59% în 2019, acesta a fost de 54% pentru cei cu un nivel mediu de educație și de 44% pentru adulții cu un nivel ridicat de educație. Rata obezității scade, de asemenea, odată cu nivelul de educație, de la 20% dintre adulții cu un nivel scăzut de educație și 17% cu nivel mediu, până la 11% la adulții cu un nivel ridicat de educație.

Comentând aceste noi date, prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, președintele de onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a precizat că în nicio țară din lume incidența obezității nu este în scădere, fiind de părere că „tratamentul obezității pe plan de sănătate populațională reprezintă cel mai mare eșec din istoria medicinei”.

Prof dr Nicolae Hancu

Acesta reamintește că obezitatea este strâns legată de apariția diabetului de tip II care  a fost supranumit „boala secolului” din cauza numărului tot mai mare de cazuri diagnosticate în ultimii ani și al previziunilor deloc optimiste pentru perioada următoare.

„Epidemia de diabet și obezitate, împreună, reprezintă cea mai mare epidemie de boli cronice din istoria umanității. Planul strategic de ameliorare a bolilor își propune să reducă cu 25% frecvența bolilor cardiovasculare, cerebrale, diabet, obezitate, a afecțiunilor pulmonare și a cancerelor până în anul 2025. Mai avem 4 ani, dar slabe speranțe să se îndeplinească acest lucru. Momentul este unul dramatic, pentru că zilnic avem în cabinetul de consultații cazuri noi de diabet zaharat care au apărut în perioada pandemiei de Covid-19, în timpul bolii sau imediat după aceea. Sunt persoane care în timpul pandemiei au luat 10-15 kilograme în plus, în special în perioada de izolare când unii oameni, din comoditate, au mâncat tot timpul, nu s-au mișcat, și consecințele au fost kilograme în plus, care au însemnat țesut adipos în plus și o depresie a reacției imunologice a organismului. Pe planul obezității, noi, clinicienii vechi, am considerat încă de anul trecut, din martie, că trebuie să alertăm populația legat de stilul de viață”, a mai declarat prof. dr. Nicolae Hâncu.