Românii cu dare de mână, cei mai preocupați de calitatea alimentelor pe care le pun pe masă
Și cei cu o situație materială mai modestă sunt preocupați de acest aspect, dar într-o mai mică măsură, principala cauză fiind aceea că alimentele mai sănătoase au prețuri mai mari.
Deși rata obezității a crescut alarmant, atât în rândul populației adulte, cât și în rândul copiilor, se pare că românii sunt destul de preocupați de calitatea alimentelor pe care le cumpără din magazine, și studiază etichetele pentru a le alege pe cele cu un conținut mai scăzut de zahăr, grăsimi, E-uri sau cele din organisme modificate genetic.
O relevă rezultatele unui studiu internațional efectuat de Gfk, care a analizat în această vara răspunsurile primite on-line de la 23.000 de consumatori din 17 țări, printre care și România. Concluziile date recent publicității arată că aproape jumătate dintre consumatori, la nivel global, declară că atunci când citesc etichetele despre conţinutul produselor pe care le consumă iau în calcul în primul rând să fie fără zahăr şi fără ingrediente modificate genetic.
Românii se aliniază și ei acestui trend, fiind preocupați în mod deosebit de conținutul redus de grăsimi și de ingredientele provenite din organisme modificate genetic. Pentru ambii indicatori, 55% dintre români au răspuns că acestea sunt primele indicii pe care le caută pe eticheta unui produs, iar jumătate spun că sunt mai mult interesați de conținutul scăzut de zahăr și de conținutul de ingrediente organice.
La nivel global, produsele cu conţinut scăzut de sodiu sau de sare ocupă locul trei în top, cu 45%, iar următoarele în clasament, la egalitate, cu 44%, sunt produsele ecologice, cele cu cu conţinut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi şi produsele cu adaos de vitamine sau minerale.
Față de media la nivel global, românii acordă o mai mare importanță tuturor acestor criterii enumerate, ceea ce înseamnă, că, cel puțin la nivel declarativ, sunt mai atenți la ce alimente consumă, manifestând o mai mare grijă pentru o alimentație sănătoasă, care să îi scutească de probleme pe ei și familiile lor. Cum spuneam, însă, realitatea contrazice întrucâtva concluziile studiului, indicând cote alarmante ale obezității, atât în rândul adulților căt și al copiilor și al tinerilor.
O explicație pentru această neconcordanță ar putea fi legată de situația materială a românilor, care, după cum se știe, nu este una foarte bună, la nivel general. Alimentele sănătoase, cele produse în regim ecologic, cele naturale, cu conținut scăzut de grăsimi, zahar și alte adaosuri nocive sunt mai scumpe decât cele din producția de masă, astfel că alimentele sănătoase sunt accesibile doar celor care își permit să platească sume mai mari pe un coș de cumpărături.
Același studiu indică faptul că persoanele din gospodăriile cu venituri mari acordă o importanţă crescută tuturor acestor caracteristici, comparativ cu gospodăriile cu venituri mai mici. Astfel, în rândul gospodăriilor cu venituri ridicate, cele mai importante caracteristici legate de conţinut sunt lipsa organismelor modificate genetic, în 55% din cazuri, alimentele cu conţinut redus de zahăr sau fără zahăr, în 54% din cazuri şi conţinutul redus de sare, în 52% la sută din cazuri.
În cazul familiilor cu venituri scăzute, cei mai importanţi factori se referă la organismele modificate genetic şi la conţinutul de zahăr, aceștia fiind menţionaţi de un procent semnificativ mai mic de 44%, respectiv 43%. Al treilea factor cel mai important pentru acest grup are legătură cu produsele ecologice şi cele îmbogăţite cu vitamine sau minerale, 41% dintre respondenții cu venituri mici spunând că sunt preocupați de acest aspect.
