Sănătatea în școli: ce trebuie să știe elevii, părinții și cadrele dindactice

13 septembrie 2021 | 0 comentarii |

Astăzi începe noul an școlar 2021-2022, iar aproximativ 2.900.000 de elevi şi preşcolari revin în bănci. Valul 4 al pandemiei de Covid-19 umbrește însă bucuria copiilor, a cadrelor didactice și a părinților care, în mod normal, ar fi trebuit să domine în această perioadă. Deși mulți își puneau speranțe într-o ameliorare a situației, situația pare mai rea decât anul trecut. Numărul infectărilor a depășit 2.000 pentru a șasea zi consecutiv, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut, dar cea mai mare parte a unităților de învățământ din țară încep școala cu prezență fizică.

Potrivit ministrului Educației, aproape 2.500 de elevi din 12 localități din țară (6 din Satu Mare, 2 din Arad și câte una din Teleorman, Sibiu, Sălaj și Dolj) încep școala online, întrucât rata de infectare depășea, vineri, 6 la mie. Alte câteva mii de copii încep școala online din cauză că unitățile de învățământ au probleme de infrastructură. „La nivel național, peste 7.000 de elevi încep școala online, cel puțin în prima săptămână”, a spus ministrul Sorin Cîmpeanu, vineri, după videoconferința cu prefecții, în cadrul căreia premierul Florin Cîțu a subliniat că în 253 de şcoli nu sunt îndeplinite condițiile minime igienico-sanitare, 53 nu au asigurate materiale de igienă şi dezinsecţie, iar 139 de unități e învățământ au probleme cu instalaţiile de încălzire și a cerut autorităților locale să rezolve aceste probleme.

 

În contextul creșterii numărului de infectări și a creșterii incidenței în rândul copiilor și tinerilor, miniștriir Educației și Sănătății au stabilit, printr-un ordin comun, o serie de măsuri de protecție sanitară și norme de desfășurarea a cursurilor care trebuie să fie respectate cu strictețe, pentru a preveni și limita răspândirea virusului.

Copiii, personalul didactic, dar și părinții trebuie să știe că în continuare este obligatorie asigurarea distanţării fizice, purtarea măştii de protecţie, dezinfectarea mâinilor şi circuite clare de acces în sălile de clasă. La intrarea în şcoală, pe coridoare şi în fiecare clasă vor fi aşezate dispensere/ flacoane cu soluţie dezinfectantă pentru mâini, iar uşile vor fi menţinute deschise, dacă este posibil, pentru a evita punctele de contact. Sala de clasă va fi amenajată astfel încât să fie asigurată distanţarea fizică de minimum un metru între elevi, iar dacă acest lucru nu se poate realiza, atunci spaţiul va fi organizat astfel încât să se asigure distanţa maxim posibilă între elevi.

Elevii şi personalul didactic/ didactic auxiliar/ nedidactic vor purta mască în permanenţă, în interior. Este recomandată purtarea măştii de uz medical, dar se admit și măşti de tip textil care să asigure acoperirea orificiilor nazale şi a gurii. Sunt interzise orice alte dispozitive care înlocuiesc măştile, cu excepţia vizierelor, care sunt permise doar pentru cadrele didactice din învăţământul special și este interzis în continuarea schimbul de obiecte între copii.

Pentru a reduce fluxul de elevi se recomandă intrarea prin mai multe căi de acces, iar persoanelor care nu au calitatea de elev sau angajat al unităţii de învăţământ (părinţi, însoţitori etc.) le va fi interzis accesul în școli, cu excepția cazurilor speciale, pentru care este însă necesară aprobarea conducerii unităţii de învăţământ. Părinţii/ însoţitorii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi dizabilităţi au acces în unitatea de învăţământ cu respectarea normelor de protecţie sanitară necesare.

 

Ordinul comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii prevede că în cazul în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori în localitatea în care funcționează unitatea de învățământ, se permite participarea zilnică la cursuri, cu prezenţă fizică, a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de prevenire a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2.

În localităţile în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 6/1.000 de locuitori, până la instituirea măsurii carantinei, se permite participarea cu prezenţă fizică la cursuri a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor din învăţământul special, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de prevenire a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2 şi participarea în sistem online a tuturor celorlalte categorii de elevi.

Medicii insistă să fie respectate regulile sanitare, respectiv, mască, distanțare, iar acolo unde este posibil, vaccin anti-COVID. Cu toate că este cea mai la îndemână armă împotriva pandemiei, vaccinarea în România a ajuns într-un moment critic. Puțin peste 4.500 de persoane se vaccinaseră duminică, în decurs de 24 de ore, în condițiile în care sunt estimate 10.000 de infectări pe zi în octombrie.

Specialiștii îi îndeamnă pe părinți ca la primul simptom specific unei răceli să-și testeze copilul anti-COVID și sub nicio formă să nu-l lase la școală.

 

Tot în contextul pandemiei de coronavirus, începând de astăzi, în învăţământul preuniversitar şi cel universitar este demarată şi campania de vaccinare anti-COVID.

Preşedintele CNCAV, dr. Valeriu Gheorghiţă, a anunţat că această campanie se va desfăşura între 13 septembrie şi 15 noiembrie, iar pentru învăţământul preuniversitar, vaccinarea se va desfăşura „fie cu echipe mobile de vaccinare, fie prin înfiinţarea unor cabinete proprii de vaccinare în cabinetele medicale, fie prin arondarea unităţilor de învăţământ la centrele de vaccinare din proximitate care folosesc unul dintre cele două vaccinuri ce au recomandare de administrare la persoanele cu vârsta de peste 12 ani, respectiv Pfizer sau Moderna”.

Secretarul de stat Andrei Baciu a spus că se ia în calcul ca și părinții să se poată imuniza în centrele de vaccinare din cadrul unităților școlare. „Ne dorim ca părinții sau orice fel de aparținător sau oricine însoțește copilul la unitatea de învățământ să se poată vaccina împreună cu copiii, pentru că aici intervine conceptul siguranței familiei. Vedem că sunt familii nevaccinate, iar în momentul în care un singur membru s-a infectat, imediat s-au infectat și ceilalți”, a spus Baciu.

 

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a mai precizat că la nivelul fiecărei şcoli este desemnată o persoană pentru a facilita legătura între DSP şi părinţi, pentru a răspunde tuturor întrebărilor părinţilor despre vaccinare astfel încât aceștia să-și poată exprima acordul sau dezacordul informat prin formularul pe care îl vor avea la dispoziție.

Părinții, la rândul lor, pot cere informații despre vaccinarea profesorilor, cu respectarea regulementului GDPR. Din păcate, doar 61% dintre angajaţii din sistemul naţional de învăţământ s-au vaccinat împotriva noului coronavirus.

Mai responsabili și mai conștienți de beneficiile vacciării și de riscurile îmbolnăvirii se dovedesc elevii și părinții pentru că, așa cum a precizat ministrul Educației, în ultimele 10 zile s-au vaccinat mai mulţi elevi decât angajaţi din sistemul de învăţământ pe tot parcursul lunilor iunie, iulie și august. Este adevărat, proporția lor la nivel național a depășit abia pragul de 15%, dar „este un semnal bun care ne dă speranţe că, după începerea şcolii, odată cu disponibilitatea CNCAV de organizare a echipelor mobile care să ducă vaccinarea mai aproape de şcoli, vom înregistra progrese importante din perspectiva vaccinării în rândul elevilor”, a declarat Sorin Cîmpeanu. Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, până astăzi s-au vaccinat cu cel puțin o doză 177.801 de elevi cu vârste între 12-19 ani, din care 147.340 cu schema completă.

Ministrul Educațiai a anunţat, de asemenea, că anul acesta, copiii vor putea trăi emoția primei zile de școală alături de părinți, dar cu condiția ca festivităţile să nu dureze mai mult de o oră și jumătate, să se poarte mască de protecţie şi să se păstreze distanţa faţă de ceilalţi participanţi.

 

Pe lângă vaccinare și respectarea regulilor sanitare anti-Covid, medicii atrag atenția că este important stilul de viață și educația sanitară, în general, a copiilor. Este îngrijorător numărul tot mai mare de copii care au înlocuit mișcarea fizică și sportul cu calculatorul, telefonul și televizorul, iar procentul celor care fumează și consumă alcool săptămânal de la vârste din ce în ce mai fragede este tot mai mare. „Alimentația nesănătoasă, lipsa exercițiului fizic, abundența în oferte pentru consum de substanțe (alcool, droguri, etnobotanice) corelate cu neglijarea parentală sau abuzul asupra copilului în familie și la școală, programe școlare care nu dezvoltă copiilor abilități de autoreglare emoțională, de relaționare socială, de management al conflictului, de coping la stres și de rezolvare de probleme, presiunea în grupurile de adolescenți în vederea asumării de comportamente cu risc (debut prematur al vieții sexuale, consum alcool/droguri, fumat, abandon școlar) generează riscuri multiple pentru generații de copii și adolescenți, care nu au șanse corecte la sănătate, protecție și o calitate adecvată a vieții”, atrage atenția Organizația „Salvați Copiii”.

Mai grav este că aceste subiecte sunt încă tabu, iar tinerii preferă să le discute pe furiș, în loc să li se adreseze părinților, profesorilor și medicilor, deoarece se tem că nu vor găsi deschiderea necesară, iar riscul de a obține informații greșite sau incomplete este ridicat, cu consecințe dramatice în unele cazuri.

 

Studiile Organizației Mondiale a Sănătății privind comportamentele de sănătate la copii și adolescenți ne arată că, în România, 11% dintre băieți și 9% dintre fete cu vârsta de până în 13 ani raportează că fumează săptămânal și 29% dintre băieții de 15 ani și 12% dintre fetele de aceeași vârstă declară că au trecut prin cel puțin două episoade de ebrietate.

Totodată, 40% dintre băieții de 15 ani, respectiv 20% dintre fetele de aceeași vârstă declară că au început să consume alcool la 13 ani sau înaintea împlinirii acestei vârste. Adolescenții care raportează că au ambii părinți plecați în străinătate prezintă o probabilitate de 2 ori mai mare de a avea stări de ebrietate în comparație cu elevii care trăiesc cu ambii părinți, iar elevii care trăiesc doar cu unul dintre părinți prezintă o probabilitate de 1,4 ori mai mare de a fi consumator curent de alcool, față de elevii care trăiesc cu ambii părinți.

Aceleași studii ne arată că 9% dintre băieții de 15 ani și 5.5% dintre fetele de aceeași vârstă raportează consum de canabis cel puțin o dată în viață. Comunicarea precară în familie crește de 5,5 ori riscul ca un elev să consume canabis (față de elevul care trăiește într-o familie cu un tip de comunicare deschisă și armonioasă). În același timp, adolescentul care nu percepe familia ca un punct de sprijin are probabilitatea de 2 ori mai mare să consume canabis (față de elevii cu un suport familial crescut).

 

În ceea ce privește necesitatea educației sexuale, statisticile internaționale ne arată că una din 5 fete și unul din 20 de băieți au fost victime ale abuzului sexual, iar vârsta cea mai vulnerabilă pentru abuzul sexual este între 7-13 ani. De asemenea, 3 din 4 adolescenți au fost abuzați de o persoană cunoscută.

În 2018, 674 de fete sub 15 ani au devenit mame și 18.173  de adolescente cu vârsta între 15 și 19 ani au născut. În cazul mamelor sub 15 ani, 655 sunt la prima naștere, 18 la a doua și există și un caz în care tânăra mamă se află la a treia naștere. Situația nașterilor la mamele între 15 și 19 ani arată astfel: 12.906 sunt la prima naștere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, 7 la a cincea și 1 chiar la a șasea naștere (date semi-definitive pentru anul 2018, INS, consultate în septembrie 2019).

Totodată, violența între copii este într-o continuă creștere, în special sub forma fenomenului de bullying. 73% dintre copii afirmă că au fost martorii unor situații de bullying în școală, 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi, 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi, 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.

Din aceste motive, educația pentru sănătate este esențială pentru asigurarea stării de bine și a dezvoltării fiecăruia dintre noi, iar școala poate oferi mediul propice pentru a pune bazele deprinderii unor comportamente sănătoase (educație sexuală, nutriție, relații pozitive în mediul școlar, combaterea violenței și a comportamentelor de bullying, siguranța online), astfel încât toți copiii să beneficieze de informații utile și practice în acord cu drepturile lor fundamentale.

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist. 

 


Adaugati un comentariu


 

*