Sfinții Împărați Constantin și Elena. La mulți ani cu sănătate!

 

Îi sărbătorim astăzi pe cei care poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, primii împăraţi creştini, pomeniți de Biserica Ortodoxă la 21 mai și slăviți de creștinătate „întocmai cu Apostolii”.

 

Sfinții Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena, sărbătoriți de Biserica Ortodoxă și de cea Catolică în fiecare an, în ziua de 21 Mai, sunt asociați cu finalul epocii persecuției creștinilor, clarificare dogmatică și descoperirea locurilor sfinte din Evanghelii, aflarea locului Golgotei, al Sfântului Mormânt şi lemnul cinstitei Cruci.

În anul 313, Împăratul Constantin (306-337 e.n) a emis Edictul de la Mediolanum (Milan), prima recunoaştere oficială a creştinismului, prin care se punea capăt persecuţiilor împotriva creştinilor şi se garanta libertatea credinţei şi a cultului. În vremea domniei sale, Biserica a cunoscut o mare înflorire pe tot întinsul imperiului. Reformele dispuse de acesta au inclus şi ridicarea unei noi capitale pe Bosfor, la Constantinopol, pe locul vechii cetăţi Byzantion. Aici, pe cel mai înalt deal a fost ridicată Biserica „Sfinții Apostoli”, unde Constantin cel Mare a și fost înmormântat.

Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, a avut o contribuţie majoră la această înnoire prin care s-au zidit și s-au deschis numeroase biserici în imperiul roman, iar la Ierusalim a fost descoperită Sfânta Cruce şi s-au zidit numeroase lăcaşuri de închinare la Locurile Sfinte. Se soune că Sfânta Elena  a zidit cu împărătească dărnicie biserica Sfântului Mormânt, biserica din Betleem, pe cea din Nazaret şi alte sfinte locaşuri. 

 

Unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țara închinate Sfinților Împărați Constantin și Elena este Catedrala patriarhală din București, ctitorie a voievodului Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658), care a fost sfințită în 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu Episcopii de Râmnic și de Buzău.

În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit Patriarhului Teoctist o raclă cu părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.

La Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale începe în seara din ajun, iar a doua zi, moaștele lor și ale Sfântului Dimitrie cel Nou sunt aduse în procesiune pe podiumul special amenajat în apropierea lăcașului de cult.

„Prin aceşti Sfinţi, Dumnezeu a adus libertate religioasă în lume, a slăbit păgânismul şi idolatria şi a întărit Biserica şi credinţa creştină pe pământ”, spune arhimandritul Ilie Cleopa.

 

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin si Elena este una a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Bătrânii spun că în această zi, păsările de padure își învață puii să zboare.

Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui; prin acest foc obișnuiesc să-și treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor stă la stână.

Pe 21 mai nu sunt permise muncile agricole de niciun fel, nici măcar udatul florilor. Se spune că țăranii care își muncesc câmpurile în această zi vor avea parte numai de pagube. Păsările prădătoare le vor distruge recolta, iar ploile de vară vor întârzia coacerea anumitor fructe și legume sau vor distruge complet grâul. Se mai spune, de asemenea, ca cine plantează porumb, ovăz și mei după Constantin și Elena, acestea se vor usca. Viticultorii cred că dacă lucrează în vie în această zi, graurii le vor mânca recolta.

 

Ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena este o zi de rugăciune și de cumpătare. Creștinii merg la biserică, unde unul dintre membrii familiei este bine să ducă trei bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri preparate în casă. În ziua praznicului, pentru că voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem și în casă măcar trei fire de bujori îmbobociți. Femeile stropesc peste tot cu agheasmă și dau cu tămâie, pentru ca gospodaria să le fie ferită de rele.

În această zi este bine să nu te cerți cu nimeni, să nu ceri bani împrumut și nici să dai. În ziua praznicului nu este bine să te desparți de soț/soție sau să renunți la o prietenie, ca să nu suferi pierderi pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai pâine păsărilor cerului, ca să nu risipești sporul casei. Nu trebuie nici să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase sau deranjante ar fi, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

 

Peste 1,7 milioane de români ce poartă numele Constantin, Elena sau unul dintre derivatele acestora, își sărbătoresc astăzi onomastica.

Odată cu ei, sărbătorim și noi 12 ani de prezență neîntreruptă a publicației Sănătatea Buzoiană pe piața media.

La ceas aniversar, suntem recunoscători publicului cititor, datorită căruia am progresat zi de zi. Am trecut cu bine peste obstacole, am demonstrat că seriozitatea face casă bună cu succesul și sperăm să creștem în continuare frumos și bine, să vă oferim doar informații complete și verificate din domeniul medical și domeniile adiacente, pentru că politica noastră este să ne respectăm profesia și cititorii, încercând să fim utili în fiecare zi.

Ne bucurăm împreună cu voi toți de această sărbătoare și le dorim sărbătoriților ceea ce ne dorim și nouă:

„Ani mulți și buni, sănătate, o viață lipsită de griji și încărcată de succese!”