Știi și câștigi sănătate: Astenia de primăvară vs astenia funcțională

Etimologic vorbind, termenul de astenie este derivat din grecescul asthenia („lipsit de forță”). Cei mai mulți dintre noi știm că pot apărea simptomele asteniei la schimbarea anotimurilor, în principal primăvara și toamna, când apar diferențe meteorologice, de mediu, de lumină, iar organismul are nevoie de o perioadă de adaptare la noile condiții. Aceste procese ne afectează starea de bine sau chiar sănătatea și pot duce la instalarea asteniei, adică la o stare de epuizare fizică și psihică a organismului. În vremurile actuale, la factprii enumerați se adaugă stresul cotidian și perioada lungă de restricții și norme sanitare, perioada prelungită de stat în fața calculatorului și lipsa de mișcare.

Astenia are însă o cauză organică în doar 25% dintre cazuri, iar în 75% dintre cazuri este funcţională. În principal, este cauzată de incapacitatea noastră de adaptare atunci când trecem de la o vreme rece și umedă la una caldă și însorită sau invers, de la o calitate mai slabă a aerului la una mai ridicată sau dimpotrivă. Cel mai eficient tratament este rezolvarea etiologiei, dar până la 20% dintre pacienţi rămân nediagnosticaţi.

 

În general, astenia este o slăbire generală a organismului, resimțită printr-o stare de oboseală accentuată, fizică și psihică, stări de amețeala și slăbiciune.  Astenia de primăvară, numită și febra de primăvară, nu este considerată o boală în sine, ci mai mult o condiție medicală care poate afecta, mai mult sau mai puțin, activitatea cotidiană, în special în cazul femeilor, dar și al persoanele vârstnice. Echilibrul hormonal este afectat de lumina excesivă, iar cu cât organismul este mai expus la lumină se produce acest dezechilibru hormonal și organismul reacționeaza ca atare, prin astenia de primăvară.

Din cauza incapacității organismului de a se adapta rapid la schimbare, scade nivelul de endorfine (hormonul fericirii) și se instalează o stare de anxietate, negativism, melancolie, iar noua rutină ar putea avea legătură fie cu somnul, fie cu alimentația.

Pentru a putea fi tratată adecvat, trebuie să înțelegem mai bine cum se manifestă astenia, măcar pentru a putea face diferența dintre astenia sezonieră, astenia funcțională și alte afecțiuni.

 

Chiar dacă primăvara este un anotimp minunat, de care ne bucurăm întotdeauna, nu trebuie să uităm că el vine „la pachet” cu o serie de procese care afectează starea noastră mentală și fizică. Aceste dereglări nu ne pun viața în pericol, dar ne afectează starea fizică și mentală. Conform statisticilor, între 10% și 60% din populaţie acuză stare de astenie, iar 10,2% dintre bărbaţi și 10,6% dintre femei suferă de oboseală prelungită (cu durata peste o lună).

Astenia este al treilea motiv de prezentare la medic, după tuse și febră. Îngrijorător este că, după unele date, 21,9% dintre angajaţi, deci populaţia activă, suferă de oboseală prelungită, cu o durată medie de 22 de luni.

În astenie pot fi identificate slăbiciunea, lipsa de vigoare și nevoia de odihnă înaintea sarcinilor care anterior nu produceau aceste stări. O slăbiciune generalizată, un sentiment anticipat de dificultate în iniţierea și menţinerea unei activităţi și oboseala mentală -caracterizată prin concentrare deteriorată, pierdere de memorie și labilitate emoţională sunt simptome ale asteniei funcționale.

Nu exista un tratament specific împotriva asteniei, dar există modalități prin care pot fi diminuate efectele neplăcute. Fototerapia, psihoterapia, somnul de calitate, activitatea fizică mai ales în aer liber pot preveni depresia și ajută la prevenirea stărilor prelungite de oboseală, iar o alimentație adecvată poate ajuta decisiv.

 

Astenia de primăvară va trece de la sine după câteva săptămâni, când organismul se adaptează în cele din urmă la noul anotimp, dar există câteva modalități prin care poți grăbi procesul acesta de tranziție și prin care pot fi prevenite majoritatea simptomelor. Cel mai simplu mod este prin intermediul regimului alimentar. Dieta ar trebui să includă la începutul primăverii alimente bogate în vitaminele C și E, magneziu, fier și calciu. Prin urmare, cât mai multe fructe și legume crude, diverse tipuri de nuci, pește și fructe de mare, cât și o cantitate optimă de produse lactate.  Alimentele bogate în triptofan sunt recomandate, pentru că acest aminoacid stimulează secreția de serotonină, făcându-ne să ne simțim mai bine. Printre alimentele bogate în triptofan se numără ouăle, produsele lactate, peștele, nucile, legumele, cerealele integrale, fructele precum ananasul, căpșunile, papaya, portocalele, grepfrutul și strugurii.

Și alimentele bogate în vitaminele B sunt recomandate pentru combaterea asteniei, întrucât acestea elimină senzația de oboseală, energizand organismul. Bananele, legumele și cerealele integrale sunt bogate în conținutul de vitamine din complexul B. Legumele de sezon, consumate chiar crude, sunt esențiale în această perioadă. Așadar, consumând leurdă, lobodă, urzici și orice alte legume de sezon ne putem recăpăta starea de bine.

 

Nutriționiștii recomandă includerea în meniu a germenilor de legume și cereale, care pot fi procurați din magazine și pot fi adăugați în salate. Germenii de broccoli, ceapă roșie, ridiche, grâu și lucernă s-au dovedit cei mai eficienți în această perioadă.

Germenii de broccoli au un conținut foarte mare calciu și ajută la întărirea oaselor. Conțin, de asemenea, și enzime, minerale, vitamine și nutrienți importanți pentru organism. Germenii de broccoli sunt buni și pentru purificarea sângelui, ajută la îmbunătățirea circulației și metabolismului celular. Se mai spune și că au un efect antiinflamator. Totodată, asigură sistemului imunitar o doză importantă de betacaroten, zinc și seleniu, care stimulează sistemul imunitar.

Germenii de ceapă roșie au efect antiinflamator, antiseptic, detoxifiant și pot calma durerile abdominale. De asemenea, au un conținut ridicat de vitamina B1 și B2, precum și numeroase minerale. Pentru că sunt bogați în crom și au un conținut ridicat de disulfida, pot regla nivelul zaharurilor din sânge. Germenii de ceapă sunt bogați în vitaminele A, B6, C și E, cărora li se adaugă și sodiul, potasiul, fierul și acidul folic.

 

Germenii de grâu aduc beneficii pentru inimă, mențin glicemia la un nivel normal și protejează creierul, datorită complexului de vitamine B, iar acizii grași Omega 3 au și un efect antioxidant. Se spune despre germenii de grâu că au un conținut important de nutrienți foarte hrănitori și nu conțin deloc colesterol. Într-o lingură de germeni sunt în jur de 1,5 grame de grăsimi sănătoase, 9 grame de carbohidrați, 4 grame de proteine, 2 grame de fibre dietetice.

Germenii de lucernă sunt o sursă de vitamine precum A, C, B12, D, E sau K și conțin totodată numeroase minerale. Sunt bogați în enzime importante pentru digestie, un foarte un bun antiinflamator, previn hemoragiile și sângerările, contribuie la scăderea colesterolului, sunt un bun diuretic și ajută astfel în cazul bolilor aparatului renal.

Germenii de ridiche au proprietăți care ajută organismul să țină departe sinuzita, astmul, răceala și alte infecții ale căilor respiratorii, au un efect de detoxifiere și ajută la curățarea sângelui și au un efect antiseptic și antibiotic.

Hidratarea va atenua simptomele asteniei de primăvară, precum durerile de cap sau amețelile, așa că nu uita să bei apă din belșug, 6-8 pahare pe zi. Consumul de ceaiuri te poate ajuta să treci cu bine peste această perioadă și să învingi astenia de primăvară. Ceaiul de ginseng contribuie la recăpătarea vitalității și este eficient în combaterea stresului. Atenție, însă, nu este indicat mai mult de două căni de ceai de ginseng pe zi. Și ceaiul verde poate fi un aliat de preț în această perioadă, întrucât îți oferă energia necesară.

 

Avem nevoie și de somn pentru a putea face față cu bine simptomelor specifice asteniei, așa că e bine să dormim cel puțin 7 ore pe noapte și, dacă este posibil, să ne culcăm la aceeași oră, pentru a învăța organismul care este programul de somn.

Chiar dacă ne simțim lipsiți de puteri, sportul eliberează endorfine și îți oferă o stare de bine. Totodată, exercițiile fizice pun sângele și mușchii în mișcare, iar după cel puțin 30 de minute de sport ne vom simți mai energici. Pentru a ne bucură la maximum de efectele benefice ale mișcării și pentru a învinge astenia, ideal ar fi să alegem să facem sport în aer liber, fie că este vorba despre jogging, plimbări în ritm alert în parc, tenis etc.

Așadar, cele mai importante metode de combatere a asteniei, în general, sunt evitarea sedentarismului, alimentația diversă și sănătoasă, odihna, precum și menținerea contactelor sociale. De asemenea, muzica bună, cititul, mersul la teatru sau alocarea unui timp pentru un hobby pot fi metode eficiente de prevenire a asteniei. Râsul este mai bun decât orice alt medicament, trebuie să facă parte din viața noastră de zi cu zi.

Simptomele asteniei sezoniere durează, de regulă, între 10 și 20 de zile, timp în care organismul se adaptează la schimbări. Dacă stările de oboseală sau de tristețe se prelungesc mai multe săptămâni putem vorbi despre astenie funcțională sau ar putea exista o altă problemă de sănătate și este necesar să se discute cu medicul de familie.

 

* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.

 


Categorii: Lifestyle, Medici, Stiri

Adaugati un comentariu


 

*