Știi și câștigi sănătate: Astmul sever și opțiunile de tratament

Aproape jumătate dintre pacienții cu astm sever nu pot ține boala sub control cu medicația standard, dar odată cu lansarea Campaniei „e-astm sever” au posibilitatea să realizeze online propria amprentă pulmonară.

 

În România, peste un milion de pacienți sunt diagnosticați cu astm, iar aproximativ 10% dintre aceștia se confruntă cu o formă severă a bolii, potrivit datelor Societății Române de Pneumologie. În Europa, numărul persoanelor cu astm bronșic depășește 30 de milioane, din care aproape 20% suferă de astm sever.

Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 235 de milioane de persoane din lume suferă de astm bronșic. Deși afecțiunea nu poate fi vindecată, aceasta poate fi ținută sub control prin reducerea și prevenirea atacurilor de astm, denumite și episoade. OMS atrage atenția că schimbările climatice și poluarea au impact direct asupra sănătății oamenilor și mai ales a sănătății plămânului. Creșterea continuă a temperaturilor va conduce la creșterea poverii astmului.

Pentru a veni în sprijinul pacienților cu astm, în general, și cu astm sever în special, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (A.P.A.A.) și Societatea Română de Pneumologie (SRP) au susținut lansarea Campaniei „e-astm sever” și a platformei de informare www.eastmsever.ro, prin care se dorește să se vină în ajutorul pacienților, atât cu informații validate despre manifestarea astmului sever, cât și cu ghiduri și informații despre opțiunile de tratament pentru formele care sunt dificil de controlat cu terapiile clasice. 

 

Astmul sever este o formă complexă a bolii, cu simptome debilitante ce revin frecvent și pot pune viața în pericol. Uneori, crizele de astm pot fi atât de intense încât pacienții nu pot cere ajutor. Conform unui studiu recent al Societății Europene de Pneumologie (ERS), în fiecare săptămână, 1 din 5 pacienți cu astm sever suferă o criză gravă, pentru că există încă pacienți care nu știu că pot duce o viață normală dacă își iau tratamentul și se feresc de factorii de risc. Crizele de astm pot fi provocate de mai mulți factori declanșatori, printre care aerul rece, efortul fizic, stresul, unele medicamente (aspirina sau ibuprofenul), infecțiile virale (în categoria cărora intră și COVID-19) sau alergenii. Cea mai simplă terapie în astm este cea inhalatorie (cu spray-uri), care trebuie administrată corect, pentru a fi eficienta.

„Crizele de astm sever sunt imprevizibile, cu efecte nedorite pentru pacient și interferează de cele mai multe ori cu viața familială, socială și profesională. În unele situații, accesul inadecvat la serviciile de sănătate reprezintă unul dintre motivele importante pentru un control slab al bolii”, a spus Rozalina Lăpădatu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, cu prilejul lansării campaniei.

 

Pacienții trebuie să discute cu medicul despre simptomele manifestate și după inițierea tratamentului, pentru a evalua tipul de astm și controlul bolii. Medicii atrag atenția că medicamentele „de urgență”, „de salvare”, deși au efecte imediate asupra simptomelor, nu reprezintă tratamentul propriu-zis și nu pot inlocui tratamentul de întretinere, care controlează, tratează boala și se administrează zilnic. Există însă și pacienți care dacă se simt bine renunță la tratament fără să consulte medicul, sau care nu știu să folosească corect acel spray care le-a fost recomandat și din această cauză riscă să se confrunte cu crize de astm.

Conf. univ. dr. Claudia Toma, vicepreședintele Socirtății Române de Pneumologie, recomandă ca pacienții „să nu întrerupă sub nicio formă tratamentul cronic, în special tratamentul inhalator și nici să nu reducă dozele, dacă nu au acordul medicului curant”.

La rândul său, președintele APAA atrage atenția că „este important ca pacienții să mențină legătura cu medicul curant în vederea obținerii controlului astmului și a menținerii unei calități a vieții cât mai bună”, contextul actual pandemic putând accentua această problemă, prin faptul că pacienții evită să mai meargă la medic de teama unei eventuale îmbolnăviri de COVID-19.

 

Aproximativ jumătate dintre pacienții cu astm sever nu pot ține boala sub control, în ciuda administrării corecte a medicației standard, deoarece eozinofilele, responsabile de procesul inflamator, afectează căile respiratorii și generează simptome dificil de controlat, de aceea necesită folosirea corticosteroizilor orali. „Administrarea de corticosteroizi orali în mod frecvent denotă un control insuficient al astmului și este asociată cu o serie de complicații precum creșterea în greutate, diabet, hipertensiune arterială sau osteoporoză. Pentru acești pacienți este recomandată terapia personalizată, în funcție de tipul de astm sever de care suferă. Această abordare este posibilă și în România, prin intermediul tratamentului biologic, cu un rol important în reducerea exacerbărilor și a internărilor în spital”, a explicat conf. dr. Claudia Toma.

Potrivit specialiștilor, în 70% din cazurile de astm sever poate fi vorba despre astm eozinofilic, determinat de un anumit tip de globule albe din sânge numite eozinofile, responsabile de producerea inflamației la nivelul plămânilor și care pot fi identificate cu ajutorul unei analize de sânge ce face parte din analizele uzuale recomandate de catre medicul de familie, numită hemoleucogramă.

„Astmul sever eozinofilic este cel care pune problemele cele mai mari, adică astmul care nu poate să fie controlat cu terapia standard, adică medicația inhalatorie de tip corticosteroid inhalator în asociere cu bronhodilatatorii cu acțiune lungă”, completează vicepreședintele Societății Române de Pneumologie.

 

Platforma de informare eastmsever.ro pune la dispoziția pacienților și un instrument de lucru ce oferă posibilitatea de a realiza propria amprentă pulmonară, prin intermediul căruia pacienții vor putea înțelege dacă astmul lor este sub control, pe baza informațiilor oferite despre experiența personală cu afecțiunea și impactul pe care astmul îl are asupra vieții de zi cu zi și a stării emoționale. „Răspunzând la acele întrebări și construind acea amprentă, vezi și conștientizezi un pic altfel ce se întâmplă cu plămânii tăi, ești mai conștient de afecțiunea de care suferi și mă gândesc că ești și mai serios în administrarea tratamentului. Ceea ce învață un pacient cronic și este bine să rețină este că tratamentul pe care îl urmează, sub o formă sau alta, îl continuă toată viața”, a explicat președintele APAA, Rozalina Lăpădatu.

Pe măsură ce mecanismele din spatele astmului încep să fie elucidate și tot mai multe substranțe inovatoare sunt dezvoltate pentru a oferi un tratament personalizat, țintele terapeutice se schimbă. Scopul tratamentului nu mai este doar ameliorarea simptomelor, ci și identificarea și tratarea cauzei specifice a bolii. Terapiile țintite, potrivite pentru fenotipul pacientului – eozinofilic, neutrofilic sau paucigranulocitar pot asigura o intervenție precoce, reducerea semnificativă a medicației de fond și o creștere a calității vieții.

 

* Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) s-a înființat pentru a le oferi suport persoanelor şi familiilor celor afectaţi de aceste boli. Principalele obiective ale Asociației sunt: reintegrarea socială şi profesională a pacienţilor cu afecţiuni autoimune, consilierea de specialitate a pacienţilor şi familiilor lor, precum şi impulsionarea responsabilizării structurilor guvernamentale în problematica acestor boli.

* Societatea Română de Pneumologie (SRP) este formată cu scopul promovării asistenței medicale, educației și cercetării științifice în domeniul bolilor respiratorii.

* Inițiativa „e-astm sever” face parte din Campania Națională de Informare și Educare „RESPIR” (www.viatacuastm.ro).

 

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist.