Știi și câștigi sănătate: Sănătatea mintală
La data de 10 octombrie, în întreaga lume este celebrată Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale. Această zi a fost stabilită oficial în anul 1992, de Federația Mondială pentru Sănătate Mentală (WFMH), condusă de secretarul general adjunct de la acea vreme, Richard Hunter și are rolul de a crește gradul de conștientizare și educare a populației cu privire la sănătatea mintală. La început, principalul obectiv era acela de a milita pentru sănătatea mintală în ansamblu, dar în contextul în care lumea avea o multitudine de probleme de sănătate mintală care nu erau tratate corespunzător, WFMH a știut că trebuie să acționeze la scară globală pentru a rezolva o astfel de criză. A urmat o perioadă dificilă pentru a schimba obiceiuri care înrăutățeau o situație și așa dificilă pentru oameni. dar încet, încet, conștiința de sine și sensibilitatea față de aceasta au schimbat lucrurile în bine. Limbajul în legătură cu sănătatea mintală s-a îmbunătățit, cuvinte precum „nebun” sau „lunatic” sunt folosite cu mai puțină ușurință și mulți oameni înțeleg mai bine că acestea pot fi involuntar dureroase și stigmatizante. Mai sunt însă multe de făcut și de învățat, pentru a evolua, ca societate, tocmai de aceea, celebrarea anuală a Zilei Internaționale a Sănătății Mintale își propune să încurajeze atitudini și comportamente responsabile, în contextul în care procentul celor care suferă de tulburări mintale se așteaptă să crească semnificativ în următorii ani, pe de o parte ca o consecință a lipsei de acțiune consecventă și concertată în acest domeniu,, atât la nivel individual, cât și comunitar, iar pe de altă parte, ca urmare a pandemiei de COVID-19, care a avut efecte majore asupra sănătății mintale.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea mintală ca „o stare de bine în care oamenii își conștientizează și exploatează pe deplin potențialul, pot face față tensiunilor și provocărilor vieții de zi cu zi, pot lucra productiv și pot contribui, într-o forma oarecare, la susținerea comunității lor”.
Tulburările mintale afectează aproape 10% din populația lumii, într-un moment sau altul al vieții, astfel că sănătatea mintală este deja o problemă majoră de sănătate publică, la nivel mondial. Peste 194 de țări, inclusiv în România, desfășoară anual campanii de conștientizare și educație publică pentru înțelegerea cât mai bună a bolilor mentale și a tulburărilor de comportament.
În fiecare an, Ziua Sănătății Mintale are o tematică specială, care reflectă diverse subiecte cheie legate de sănătatea mintală, și este marcată prin diverse evenimente, menite să promoveze subiectul sănătății mintale pe agenda publică. Femeile, copiii, sănătatea, munca, traumele, sinuciderea și multe altele au devenit parte a conversației, iar astăzi, cetățeanul mediu este mai bine informat în ceea ce privește sănătatea mintală.
Prima temă a Zilei Mondiale a Sănătății Mintale a fost, în 1994, „Îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate mintală în întreaga lume”. 27 de țări au trimis rapoarte de feedback după campanie. În următorii ani a-au organizat evenimente în conformitate cu această zi și cu popularitatea sa crescândă, în rândul departamentelor guvernamentale, organizațiilor și societății civile în tot mai multe țări, pe măsură ce percepția sănătății mintale a devenit mai mult sinonimă cu drepturile omului.
Odată cu tema Zilei Mondiale a Sănătății Mintale din acest an este „Îngrijirea sănătății mintale pentru toți: hai să o facem realitate!”, Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) lansează campania cu tema „Nu există sănătate fără sănătate mintală” (There is no health without mental health).
La 30 septembrie 2021, la Bruxelles (Belgia), a avut loc lansarea Coaliţiei paneuropene de sănătate mintală. Cu acest prilej, dr. Hans Henri P. Kluge, director regional al OMS pentru Europa, declara că „începem să ne unim forţele pentru a ne întări exact de unde începe totul: sănătatea şi bunăstarea noastră mintală”.
„Cel puţin 150 de milioane de oameni din regiunea europeană a OMS trăiau cu o afecţiune de sănătate mintală înainte de lovirea COVID-19 şi doar o parte dintre aceştia primeau sprijinul de care aveau nevoie. Evident, lucrurile s-au deteriorat de la debutul pandemiei. Şi cu toţii am fost afectaţi. În luna iulie a acestui an, la Summitul asupra sănătăţii mintale de la Atena, convocat de OMS şi găzduit de guvernul Greciei, decidenţii politici şi experţii din cele 53 de ţări din regiunea europeană au lansat un apel pentru ca sănătatea mintală să fie plasată în centrul recuperării. Astăzi, răspundem la acest apel prin lansarea Coaliţiei paneuropene pentru sănătate mintală”, declara directorul regional al OMS pentru Europa.
În cadrul celei de-a 74-a Adunare Mondială a Sănătății din acest an, statele membre au aprobat actualizări ale planului de acțiune pentru sănătatea mintală 2013-2030, aprobat în 2013, inclusiv actualizări ale opțiunilor planului pentru implementare și indicatori.
Noul plan stabilește stabilește acțiuni clare pentru statele membre, secretariatul OMS și partenerii internaționali, regionali și naționali pentru a promova sănătatea mintală și bunăstarea tuturor, pentru a preveni condițiile de sănătate mintală pentru persoanelor expuse riscului și pentru a realiza o acoperire universală pentru serviciile de sănătate mintală. Cele patru obiective majore inițiale rămân însă neschimbate: o conducere și o guvernanță mai eficiente pentru sănătatea mintală; furnizarea de servicii complete de sănătate mintală și de asistență socială integrate în cadrul comunitar; implementarea strategiilor de promovare și prevenire; și sisteme informatice consolidate, dovezi și cercetări.
Direcțiile Județene de Sănătate Publică organizează campanii de informare, educare și conștientizare în comunități, în special în școli și spitale, care să ajute populația să recunoască manifestările tulburărilor mintale din timp, pentru a putea primi ajutor. Aceste campanii au rolul de a educa și sensibiliza opinia publică asupra atitudinii negative față de cei cu tulburări mintale. Stigma socială este o problemă nu doar la noi, Organizația Mondială a Sănătății având constant această temă pe agenda de lucru.
În România, Liga Română pentru Sănătate Mintală (LRSM) îşi propune să acţioneze „consecvent şi energic”, astfel încât: să cunoască evoluţia fenomenelor comunitare, sociale, economice şi culturale, precum şi influenţa acestor fenomene asupra indivizilor şi grupurilor; să elaboreze soluţii şi strategii adecvate adaptării persoanelor şi grupurilor aflate în dificultate relaţională; să fie organizator şi consultant competent în programe de sănătate mintală; să se constituie ca grup de presiune în raport cu factorii de decizie politică şi administrativă implicaţi în domeniul sănătăţii mintale.
„Considerând că sănătatea mintală este mai mult decât absenţa tulburărilor şi a suferinţei psihice, pentru că implică dezvoltarea vieţii interioare, relaţionale şi sociale în conformitate cu dezideratele individuale şi colective, recunoscând libertatea individului de a-şi alege propria cale de împlinire, respectând identitatea individuală şi de grup, promovând constant principiile afirmării democratice a ideilor şi opiniilor, specializării profesionale în cadrul colaborării inter-disciplinare şi al solidarităţii asociative, (…) misiunea LRSM este de a deveni o organizaţie puternică bazată pe profesionişti din domeniul sănătăţii mintale şi domenii conexe, capabilă să contribuie la elaborarea politicilor guvernamentale de sănătate mintală şi la dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală din România”, se precizează pe site-ul Ligii Române pentru Sănătate Mintală.
Din fericire, cele mai multe tulburări mintale se tratează și se vindecă. Este necesară, însă, o schimbare de mentalitate – de la a ne fi rușine să recunoaștem, la o abordare proactivă și inclusivă din partea celor implicați. Mulți oameni vor să ajute, dar nu știu cum să o facă. Medicii psihiatri și psihologii spun că, pur și simplu, trebuie să fim noi înșine și să încearcăm să-i arătăm celui care ar putea suferi că suntem acolo pentru el/ ea, oricând are nevoie de ajutor.
Pandemia COVID-19 a avut un impact major asupra sănătății mintale a oamenilor, cu precădere în rândul tinerilor și adolescenților, care se confruntă cu depresie și anxietate ca urmare a stresului pandemic și postpandemic, spun psihologii. S-au produs multe schimbări în viața noastră, din punct de vedere medical, social și economic.
Într-o astfel de perioadă, cu numeroase provocări, este însă nevoie, mai mult ca oricând, de echilibru și păstrarea sănătății mintale, dar pentru asta, autoritățile au datoria să investească în programe pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de îngrijire a sănătății mintale.
Unele grupuri, inclusiv lucrătorii din domeniul sănătății și alți angajați de pe „frontul COVID”, studenți, oameni care trăiesc singuri și cei cu condiții de sănătate mintală preexistente, au fost deosebit de afectați. Și serviciile pentru tulburările psihice, neurologice și de consum de substanțe au fost perturbate semnificativ. De aceea, în cadrul campaniei de Ziua Mondială a Sănătății Mintale din acest an, eforturile unor țări de a face față acestei crize vor fi prezentate întregii lumi, iar oamenii sunt încurajați să evidențieze povești pozitive, ca parte a propriilor activități, ca o inspirație pentru alții.
În timpul Adunării Mondiale a Sănătății din mai 2021, guvernele din întreaga lume au recunoscut necesitatea extinderii serviciilor de sănătate mintală de calitate la toate nivelurile. Și unele țări au găsit noi modalități de a oferi îngrijiri de sănătate mintală populației lor. „O bună sănătate mintală este esenţială pentru funcţionarea societăţii. Trebuie să fie punctul central al recuperării/revenirii fiecărei ţări în urma pandemiei COVID-19”, se arată în Raportul politic al Naţiunilor Unite „COVID-19 şi nevoia de acţiune în domeniul sănătăţii mintale”.
Numeroși factori pot contribui la problemele de sănătate mintală, începând de la moștenirea genetică, până la factori externi precum trauma psihologică, pierderea timpurie a unui părinte, neglijarea etc. Este important să consultăm un specialist în sănătate mintală, dacă avem îngrijorări serioase. Printre semnele de care trebuie să ținem sunt modificări ale somnului sau ale poftei de mâncare, schimbări rapide sau dramatice ale dispoziției, un declin al funcționării gândiri.
Există însă multe schimbări pe care le putem face noi înșine în viața noastră și care pot continua și după Ziua Mondială a Sănătății Mintale. Dezvoltarea unei rutine regulate de somn, adaptarea dietei la opțiuni mai sănătoase, cititul unor cărți bune și cu mesaj pozitiv, ascultarea muzicii preferate, vizitarea unor expoziții, plimbările lungi sunt doar câteva dintre opțiuni. Scopul îngrijirii de sine este de a ne înțelege nevoile specifice, întrebându-ne ce ne dorim și mergând în direcția dorită.
* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist.
