Știi și câștigi sănătate: Cafeaua, energizant și protector împotriva multor boli

Cafeaua, unul dintre deliciile fără de care cei mai mulți dintre noi nu ne imaginăm să începem ziua, una dintre „licorile” care apropie oamenii și îi face să se simtă mai bine, îi ajută să înceapă ziua plini de energie și aduce o serie de beneficii organismului. Conform statisticilor, 80% din populația lumii este consumatoare de cafea, iar în octombrie, 77 de state membre ale Organizației Internaționale a Cafelei și zeci de asociații de cafea din întreaga lume, pentru a susține și recunoaște munca grea a milioane de fermieri care ne oferă această băutură magică.

Originea exactă a Zilei Internaționale a Cafelei este necunoscută, dar acest termen a fost folosit pentru prima dată de Muzeul Alimentelor și Băuturilor din Sud, care a numit-o astfel la o conferință de presă din 3 octombrie 2009, când a fost anunțat primul festival al cafelei la New Orleans. În 2014, la o întâlnire a Organizației Internaționale a Cafelei de la Milano s-a decis ca Ziua Internațională a Cafelei să fie declarată, oficial, la 1 octombrie, dar multe țări sărbătoresc Zilua Cafelei la diferite date ale anului, iar ziua de 7 octombrie este dedicată cafelei frappe.

Lăsând la o parte controversele privind originea Zilei Cafelei, vom vorbi astăzi despre beneficiile pe care această licoare le are asupra organismului uman. 

 

Cafeaua este a treia cea mai consumată băutură din lume, după apă și ceai, și are o istorie veche de sute de ani. Potrivit legendei, a fost descoperită de un păstor etiopian pe nume Kaldi, în secolul IX d. Hr., când turma sa de capre a început să acționeze ciudat, aproape ca și când ar dansa. Proprietarul a descoperit că acestea mănâncă un fel de fasole roșie și a concluzionat că aceasta este cauza comportamentului lor. Kaldi a decis să împărtășească descoperirile sale unui călugăr care avea nevoie de ceva care să-l ajute să rămână treaz toată noaptea în timp ce se ruga, dar o altă poveste susține că a refuzat să consume fasolea și a aruncat-o în foc, iar aroma plăcută care a venit de la ea a fost doar minunată. Cercetătorii cred însă că povestea este una apocrifă, pentru că apare pentru prima oară în secolul al XVII-lea, în scrierile lui Antoine Faustus Nairon, autorul unuia dintre primele tratate despre cafea.

Primele dovezi istorice despre consumul de cafea apar însă în scrierile unor autori arabi, la jumătatea secolului al XV-lea, care consumau băutura obținută din boabele prăjite și râșnite ca energizant. Cafeaua se răspândește rapid din Peninsula Arabică, Persia, Turcia și în Africa de Nord și apare pentru prima pară în Europa la Veneția, n a doua parte a secolului al XVI-lea, de unde se răspândește în celelalte colțuri ale continentului. În secolele următoare, cafeaua va deveni una dintre cele mai căutate și mai populare băuturi din lume.

 

Astăzi, de Ziua Mondială a Cafelei, ne vom concentra pe beneficiile pe care aceasta le are asupra organismului, căruia-i conferă plăcere și energie, dar și multe alte beneficii pentru sănătate. O ceașcă de cafea conține 11% din doza zilnică de vitamina B2 (n.r. riboflavina) necesară, 6% din doza de vitamina B5, 3% din doza de mangan și potasiu și 2% din doza zilnică de magneziu și niacină.

Cofeina este principalul ingredient care dă energie şi contribuie la eliminarea stărilor de oboseală. Potrivit unui studiu publicat în Nutrition Bulletin, cofeina îmbunătățește nivelul de energie, starea de spirit și câteva aspecte importante ale funcţiilor cerebrale. Iar asta, nu doar pentru că ne energizează, ci și fiindcă îmbunătățește pe termen scurt memoria, atenția și concentrarea, ajutând creierul să rămână în alertă și atent la orice stimul din mediul înconjurător.

Și tot cofeina ajută la recăpătarea vitalității și combaterea temporară a stării de somnolență după o noapte pierdută și îmbunătăţeşte considerabil performanţele fizice, stimulând eliberarea în sânge a unei cantităţi mai mari de adrenalină. În acelaşi timp, arde grăsimile, pe care le eliberează în sânge pe post de energie, motiv pentru care cafeaua se regăseşte în aproape toate suplimentele alimentare și rețetele pentru slăbit. Potrivit unui studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition, cofeina din cafea poate stimula cu până la 29% arderea grăsimilor și poate să îmbunătăţească, în medie, cu până la 11-12% performanţele fizice. Mai mult, cafeaua facilitează oxigenarea sângelui și respirația, dilatând tranctul respirator și permițând pătrunderea aerului în plămâni, motiv pentru care este recomandată de unii specialiști și în calmarea simptomelor astmului și altor afecțiuni respiratorii similare. În plus, triglonina, substanța care dă gustul amarui al cafelei, este o subsțantă antibacteriană și antiadezivă, ce previne formarea cariilor dentare.

 

Cafeaua este este una din cele mai bune surse de antioxidanţi, mai importantă chiar decât fructele sau legumele. Porivit unui studiu publicat în Journal of Nutrition, această băutură pe care o adoră miliarde de locuitori ai planetei, sprijină sistemul imunitar în lupta cu radicalii liberi, ne apără de boli și încetinește îmbătrânirea. Nu este o formula magică pentru tinerețe veșnică, dar cu siguranță oferă vitalitate pentru mult timp.

Unul dintre efectele pe termen scurt este creşterea tensiunii arteriale, dar acest lucru dispare în timp și nu este de natură să îngrijoreze. Dimpotrivă, băuturile bogate în cofeină (cafeaua şi ceaiul verde) sunt corelate cu un risc mai scăzut cu 20% de apariţie a unui accident vascular cerebral, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Stroke. Un studiu prospectiv desfășurat în Japonia, pe  77.000 de persoane cu vârste între 40 și 79 de ani, a arătat că un consum moderat de cafea, împreună cu aportul de cafeină din alte surse, se corelează cu un risc redus de deces din cauza bolilor cardiovasculare. Este însa foarte important să nu se face excese, pentru că în acest caz ar deveni foarte nocivă pentru sănătatea inimii.

 

Cafeaua consumată în mod regulat reduce cu 7% riscul de diabet de tip 2, iar persoanele care consumă frecvent cafea au un risc mai scăzut cu până la 65% de a se îmbolnăvi de Alzheimer sau Parkinson, una dintre principalele cauze ale demenței la nivel mondial, și prezintă un risc mai scăzut de a face scleroză în plăci. Cercetătorii americani au descoperit că prezenţa cafeinei din cafeaua concentrată previne pierderile de memorie specifice bătrâneţii. Cafeina intervine în activitatea electrică a creierului, acţionând asupra adenozinei, prezentă în cantitate mare la persoanele în vârstă. Prin aihilarea adenozinei, cafeaua ajută la combaterea problemelor mintale uşoare, la păstrarea memoriei intacte până la vârste înaintate şi susţine procesul de învăţare. Totuşi, consumul a mai mult de trei ceşti pe zi cauzează insomnie, tulburări ale ritmului cardiac şi probleme ale sistemului circulator, avertizează medicii.

Cafeaua are și efect diuretic, datorită cofeinei din compoziție. Aceasta stimulează organismul să producă mai multă urină, pentru a elimina toxinele din organism. Este benefică, așadar, pentru rinichi și vezica urinară, pe care le va curăța mai eficient. Atenție, însă, mai multă cafea înseamnă și un necesar mai mare de apă pentru organism!

Este și un bun remediu împotriva constipației, tot datorită cofeinei care stimulează sistemul digestiv să proceseze mâncarea și să elimine substanțele în exces. Din acest motiv, cafeaua este recomandată atunci când ești constipată, dar trebuie neapărat evitată în caz de diaree.

 

Cafeaua poate avea un efect benefic şi în cazul afecţiunilor hepatice. Potrivit unui studiu apărut în Archives of Internal Medicine, persoanele care beau patru căni de cafea pe zi au un risc cu până la 80% mai mic de a se îmbolnăvi de ciroză, dar poate scădea și riscul aparitiei altor boli grave ale ficatului cum ar fi stenoza hepatică și chiar cancerul hepatic. Oamenii de știință au evaluat nivelul mai multor markeri pentru funcția hepatică, inclusiv alanin aminotransferază (ALT), aspartat aminotransferază (AST), fosfataza alcalina (ALP) și gammaglutamil transferază (GGT). Astfel, autorii studiului au constatat că participanții care au raportat că beau mai mult de trei cești de cafea pe zi aveau niveluri mai scăzute de ALT, AST, ALP și GGT, comparativ cu persoanele care nu consumau cafea.

Rezultatele studiului sugerează că efectele benefice asupra sănătății ficatului nu provin de la cofeină, ci de la alte componente ale cafelei, pentru indentificarea cărora sunt necesare studii suplimentare. Astfel, se consideră ca și în cazul cafelei decofeinizate, efectele sunt aceleași. De altfel, consumul de cafea este corelat și cu reducerea riscului altor tipuri de cancer. În Africa, spre exemplu, este asociat cu un risc redus de cancer oral, de esofag, și faringian. Un alt studiu relevă o reducere modestă a cancerului la sân la femeile aflate la menopauză și o reducere a cancerului endometrial la persoanele care consumă cafea cu sau fără cafeină. Un alt studiu preliminar a constat o corelație între consumul de cafea și un risc scăzut de cancer la prostată.

 

Atenție! Cafeaua este o bautură pe cât de populară, pe atat de sănătoasă, însă la fel ca în cazul oricărui aliment, oricărei băuturi sau a oricărui medicament există și contraindicații, pot exista situații în care cafeaua poate cauza probleme, de aceea e indicat să se discute cu medicul despre cât de indicat vă este consumul cafea.

Printre riscurile consumului excesiv de cafea se pot menționa dependența, modificări ale calității somnului, creșterea tensiunii arteriale, anumite boli cronice sau interacțiunea cu anumite medicamente… Prea multa cafeină – peste 300 de miligrame pe zi – poate duce la insomnie, nervozitate și palpitații cardiace. Din cauza cofeinei, cafeaua poate solicita prea mult sistemul nervos sau cardiovascular al persoanelor care suferă de afecțiuni cronice, hipertensiune, sau care urmează anumite tratamente. Vestea bună este că efectele negative ale cafeinei dispar atunci când aceasta este eliminată din dietă.

De asemenea, femeile gravide și cele care doresc să rămână însărcinate trebuie sa evie consumul unor cantități mari de cafeină. Ghidurile internaționale recomandă un consum limitat de cafeină în sarcină, mai puțin de 200 mg (1 cafea la filtru), pentru a evita vreun risc asupra copilului.

Cafeaua devine nocivă și atunci când este consumată cu lapte condensat și zahăr, care cresc aportul de calorii, nivelul de grasimi saturate din organism și cantitatea de zahar din sânge, favorizând astfel creșterea în greutate.

Sfatul specialiștilor este să nu bei mai mult de 4-5 cești de cafea pe zi, pentru a te bucura de beneficiile sale pentru sănătate. Iar dacă nu ești un băutor de cafea, nu trebuie neapărat să incluzi cafeaua în dietă pentru a te menține sănătos. Există o mulțime de alte alimente și băuturi bogate în nutrienți și cu proprietăți antioxidante pe care te poti baza, cum ar fi ceaiurile din plante, fructele și legumele.

 

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist.