Știi și câștigi sănătate: Cum pregătim copiii pentru școală?
Începerea noului an școlar se apropie, iar după un an și jumătate de cursuri online, copiii vor reveni din nou în bănci. Din păcate, pandemia de coronavirus se menține, iar copiii au o serie de temeri cărora ar trebui învățați cum să le facă față.
Vara este pe sfârșite, la 13 septembrie începe un nou an școlar, iar ministrul Educației a anunțat că școala va începe în cu prezența în bănci, că elevii de peste 6 ani vor purta în continuare mască de protecție, că unitățile de învățământ vor fi deschise pâna la rata de infectare de 6 la mie, iar în cazul în care se va trece peste acest prag, persoanele nevaccinate nu vor fi dezavantajate. Mai mult, ministrul a anunțat că festivităţile de deschidere a anului şcolar vor fi permise, cu condiția să aibă loc în exterior, o durată maximă de o oră şi jumătate şi să se poarte masca de protecţie. În spaţiile interioare, masca va fi obligatorie cu excepţia învăţământului special, în cazul căruia va exista o recomandare privind purtarea, dar nu obligativitate, şi cu excepţia orelor de educaţie fizică derulate în interior, cu condiţia ca în localitate rata de infectare să fie sub 2 la mie.
Pe lângă grija cumpărării rechizitelor și a uniformelor, părinții au o nouă provocare în față – pregătirea copiilor pentru începerea școlii în condițiile în care autoritățile sanitare vorbesc tot mai des despre al patrulea val al pandemiei de SARS-CoV-2 și de tulpina Delta, mult mai contagioasă decât precedentele și care afectează persoanele tinere și copiii, dar și în condițiile în care nu toate școlile sunt pregătite așa cum ar trebui pentru începerea noului an școlar, mai ales în condițiile pandemiei.
Pe lângă rechizite și îmbrăcăminte, copiii au nevoie de suport emoțional din partea părtinților. Au nevoie să fie ascultați, înțeleși și apreciați. Au nevoie, dacă sunt în clasele mici, să li se explice ce va urma, ce schimbări intervin, să fie învățați cum să-și gestioneze eficient timpul și disputele cu prietenii, dar și cum să facă față anxietății, stresului și incertitudinilor legate de pandemie. Este foarte important să știe că părintii sunt prietenii lor și îi vor susține, indiferent de situație.
În general, copiii au nevoie de echilibru între școala și timp liber pentru joacă și relaxare, la fel cum pentru adulți, echilibrul muncă – viață personală este vital pentru o stare de bine. În actualele condiții epidemiologice au nevoie însă și de foarte mult sprijin, consiliere și înțelegere în plan emoțional. Deși copiii au mecanisme proprii prin care fac față emoțiilor, în condițiile în care școlile au fost închise, evenimentele au fost anulate și au fost nevoiți să stea departe de prieteni mai bine de un an, copiii au nevoie să se simtă iubiți și sprijiniți mai mult ca oricând.
Nu numai copiii, ci și părinții au o serie de temeri. Odată cu începerea noului an școlar, comunicarea dintre școli, părinți, elevi și profesori este esențială pentru a asigura o înțelegere clară a ceea ce trebuie făcut, de către cine și cum. În vremuri de incertitudine, cum este pandemia de COVID-19, este cu atât mai important ca părinții să se implice în relația cu școala, iar școlile trebuie să mențină legătura permanentă cu părinții, prin învățători și diriginți.
Începând de astăzi, toate școlile vor trebui să desemneze un cadru didactic care să țină legătura pe subiectul Covid cu părinții, pe de o parte, și cu autoritățile de sănătate publică, pe de altă parte. La Buzău, Inspectoratul Școlar transmite că aceștia au fost deja desemnați.
Astfel, părinții pot cere informații actualizate privind situația COVID-19 din școală și măsurile luate pentru a reduce riscurile la care sunt expuși elevii, despre măsurile/acțiunile întreprinse de școală, despre bunele practici de sănătate și igienă și promovarea măsurilor zilnice de protecție, detalii despre metodele prin care poate fi oprită răspândirea COVID-19 și despre vaccinare.
De asemenea, părinții pot cere și trebuie să li se ofere informații privind persoanele pe care le pot contacta în cazul în care au întrebări sau îngrijorări referitoare la evoluția epidemiologică, despre apariția unor infectări în școală și soluțiile propuse de școală pentru a evita alte infectări, despre felul în care părinții pot susține învățarea, despre schimbările apărute în curriculumul și în programul școlar, despre suportul psihologic oferit de școală și nu în ultimul rând despre măsurile luate pentru ca elevii cu afecțiuni medicale preexistente să își poată continua educația (online sau în bănci).
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat că școlile sunt cele mai sigure medii după cele spitalicești și a anunțat că vor fi organizate întâlniri interactive cu părinții, pentru a le putea răspunde la toate întrebările pe care le au despre vaccinarea copiilor. Odată cu începerea școlii vor fi distribuite formulare prin care va fi solicitat acordul pentru vaccinarea elevilor, mai spune ministrul, menționând că dacă s-ar închide școlile, iar localitatea nu este în carantinată, copiii ar putea „să umble în tot felul de alte medii, mult mai puțin controlate decât școala”.
Pe de altă parte, scenariul după care vor funcționa anul acesta școlile în funcție de rata de infectare va fi aprobat în primele zile ale lunii septembrie, printr-un ordin comun al Ministerului Educației și Ministerului Sănătății, deci lucrurile s-ar mai putea schimba până atunci.
Referitor la vaccinarea elevilor, ministrul Cîmpenu a precizat că „vaccinul este permis de la vârsta de 12 ani, iar în categoria de vârstă 12-15 ani avem doar 4% dintre copii vaccinați în momentul acesta, este vorba de 30.000 de elevi, care înseamnă 4%. A fost permis oarecum târziu procesul de vaccinare pentru copii. Dacă vorbim de 16-19 ani, să știți că suntem la 20%. Sunt 145.000 de tineri vaccinați. Acest proces se va îmbunătăți”.
Cum rămâne, însă, cu vaccinarea dascălilor? Cert este că o parte dintre ei nu s-au vaccinat și nici nu pot fi obligați. Nu se știe încă dască și în ce fel vor fi testați periodic, pentru a putea asigura protecția copiilor. La nivel județului Buzău, doar aproximativ 60% dintre cadrele didactice s-au vaccinat până acum.
În condițiile date, psihologii atrag atenția că vulnerabilitatea copiilor este extrem de mare și de aceea au nevoie de tot suportul părinților, în condițiile în care școala începe anul acesta în condiții mai speciale, iar bâlbâiala autorităților nu este utilă nici măcar părinților…
Într-un interviu cu dr. Lisa Damour, specialistă în psihologia adolescenței, autoare de bestseller-uri, editorialist la New York Times și mamă a doi copii, despre ce puteți face pentru a crea în familie un mediu al normalității în timp ce trăim această „noua normalitate (temporară)”, publicat de UNICEF, se arată că „părinții trebuie să discute cu copiii cu calm și controlat, despre boala provocată de coronavirus (COVID-19) și despre rolul important pe care copiii îl au în protecția propriei sănătăți. Spuneți copiilor că este posibil ca, la un moment dat, să manifestați, dumneavoastră sau ei, anumite simptome similare cu cele ale răcelii sau gripei comune, dar că nu trebuie să se sperie nejustificat în fața acestei posibilități”. În plus, copiii trebuie încurajați să spună dacă nu se simt bine sau dacă sunt îngrijorați cu privire la virus, subliniind că este important de știut că multe dintre simptomele infecției cu COVID-19 pot fi tratate și că, pentru controlul cât mai mare al situației, să ne spălăm frecvent pe mâini, să nu ne atingem fețele și să păstrăm distanța sunt reguli necesare pentru asigurarea protecției, chiar și în cazul celor vaccinați anti-COVID.
În contextul în care circulă multe dezinformări despre boala cauzată de COVID-19 și vaccin, medicii și psihologii îi sfătuiesc pe părinți să încerce să afle ce aude și mai ales ce îl neliniștește pe copil și ce crede el că este adevărat din ceea ce a aflat. „Nu este suficient să le prezentați faptele așa cum sunt, pentru că, dacă au auzit ceva inexact, iar dumneavoastră nu știți ce convingeri și-au format și nu soluționați înțelegerea greșită, copiii pot combina noile informații cu cele pe care deja le dețin. Aflați ce știe deja copilul și porniți de aici pentru a corecta percepția”, spune psihologul, atrăgând atenția că în primul rând părinții trebuie să se informeze corect, din surse autorizate și verificate, să nu se lase manipulați de tot felul de știri apărute haotic pe rețelele de socializare.
Dacă se întâmplă ca părinții să nu știe răspunsul la unele întrebări, indicat este ca împreună să încerce să afle răspunsurile din surse autorizate, cum ar fi website-uile Miniterului Sănătății, Ministerului Educației, al Centrului de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) sau ale unor organizații de încredere, cum sunt UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății.
Nu trebuie ignorat nici faptul că, în contextul pandemiei, mulți copii s-au confruntat cu bullyng în online și s-ar putea ca acesta să se manifeste și în timpul școlii în format fizic, de aceea trebuie să știe că, dacă sunt supuși intimidărilor de orice fel, părinții sunt alături de ei.
În plus, UNICEF atrage atenția că aproape fiecare copil din lume este expus cel puțin unuia dintre riscurile climatice și de mediu, datele indicând faptul că țările cele mai afectate se confruntă cu șocuri multiple și adesea concomitente, care riscă să fragilizeze progresele în materie de dezvoltare și să accentueze lipsurile copiilor.
Un rport prezentat de UNICEF vineri, în colaborare cu mișcarea Fridays for Future (Zile de vineri pentru viitor”), relevă faptul că aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu „risc extrem de ridicat”. Acești copii sunt expuși unei combinații fatale de șocuri climatice și de mediu multiple, însoțite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esențiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubrității, sănătății și educației. Aproximativ 850 de milioane de copii – unu din trei la nivel global – trăiesc în zone în care se suprapun cel puțin patru dintre șocurile climatice și de mediu și 330 de milioane de copii – unu din șapte la nivel global – trăiesc în zone afectate de cel puțin cinci șocuri majore, arată UNICEF.
România ocupă locul 102 în lume la Indicele de Risc Climatic (IRCC), aflându-se pe aceeași poziție cu Republica Moldova, Kazahstan, Italia, Franța și Argentina, în jumătatea inferioară a listei de 163 de țări incluse în raport, lista fiind ordonată descrescător, începând cu statele în care riscurile climatice pentru copii sunt cele mai ridicate.
* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist.