Știi și câștigi sănătate: Importanța mamografiilor

Cancerul de sân rămâne la nivel global cea mai frecventă malignitate întâlnită la femei. Dar, în contrast cu alte tumori maligne, modalităţile imagistice moderne permit diagnosticul precoce al acestuia, cel mai adesea la femeile asimptomatice.

După vârsta de 45 de ani, la fiecare 2 ani, fiecare femeie ar trebui să facă o mamografie. Este un examen simplu care poate ajuta medicul să descopere cancerul de sân în fază incipientă, când boala poate fi vindecată. Protocolul european prevede screening-ul cancerului de sân prin examen mamografic la fiecare doi ani pentru femeile cu vârste cuprinse între 45 și 74 ani și după această vârstâ de cate ori este nevoie. Pentru femeile cu vârsta până în 44 ani examenul ecografic este cel mai util.

Din păcate, femeile din România nu recunosc încă importanța screening-ului mamografic și se gândesc mai degrabă să îl evite, din motive legate mai degrabă mituri. Unul dintre acestea, demontat din ce în ce mai mult de tehnologia nou-apărută, ar fi că mamografia iradiază și ar fi dureroasă.

 

Cancerul de sân a devenit cea mai frecventă afecțiune oncologică la nivel mondial, devansând cancerul pulmonar care deținuse timp de două decenii această poziție. Organizația Mondială a Sănătății a atras atenția că această afecțiune reprezintă, la nivelul anului 2020, aproape un sfert din cancerele diagnosticate în rândul femeilor din ântreaga lume, 24,5% din cancerele diagnosticate la femeile de toate vârstele, adică 2.261.419 de cazuri sunt cancere de sân. Depistat și tratat în stadii incipiente, cancerul ce sân se poate vindeca fără probleme, șansele de supraviețuire în aceste situații ajungând la 98%.

În România80% din cancerele de sân sunt diagnosticate în fază avansată, stadiu în care tratamentul nu poate aduce vindecarea, ci doar prelungirea supraviețuirii. Doar în aproximativ 20 % din cazurile de cancer de sân – cancer de san precoce – tratamentul poate obține vindecarea.

În țările occidentale (în care există un program național de screening coerent și susținut pentru cancerul de sân), 70-80 % din cancerele mamare sunt diagnosticate în stadii inițiale, cu șanse mari de vindecare.

Medicii radiologi, ginecologii și oncologii spun că, în general, o leziune mamară suspectă detectată la timp are un prognostic foarte bun, iar un diagnostic corect este cea mai bună oportunitate pentru paciente de a beneficia de o a abordare individualizată, crescând astfel șansele acesteaia de a se vindeca, diminuând în același timp costurile și efectele emoţionale pe termen scurt și lung, atât la nivel infividual cât și socio-economic general.

 

Nu știm cu exactitate ce anume produce cancerul de sân, dar știm că există anumiți factori de risc și factori de protecție pentru acest tip de afecțiune. Din păcate, doar 1 din 50 de femei cunoaște care sunt factorii de risc pentru cancerul de sân, iar acestea sunt, în general, cele care au avut rude de gradul 1 sau 2 cu această afecțiune onocologică. Din păcate, în Romanaia, când vorbim despre prevenție, ne adresăm mai mult prevenției formelor avansate, care duc rapid la deces, deși autopalparea sânilor este cea mai utilă și cea mai ieftină formă de diagnostic precoce al bolilor de sân și de prevenție a formelor avansate de cancer. Mai multe studii arată că doar 1 din 10 femei fac periodic autopalparea sânilor, și doar 1 din 20 o face corect.

Lipsa de educație medicală influențează inclusiv comportamentul pacientelor din România care descoperă accidental o tumoră la sân: doar 10% dintre acestea se prezintă la consult medical în prima lună de la depistarea modificărilor de sân; 20% se prezintă la consult medical în primele 6 luni de la depistarea modificărilor de sân; 30% identifică leziunea prin palpare, dar se prezintă la medic în fazele avansate (eroziune de mamelon, metastaze ganglionare axilare, metastaze pulmonare, etc); în 10% din cazuri diagnosticul este stabilit cu ocazia prezentării pacientei pentru alte consulturi medicale (deși tumora este palpabilă), iar în 5% din cazuri pacienta se prezinta la medic, dar diagnosticul este întarziat prin confuzie cu alte afecțiuni (eczemă, fibroadenom, chist, abces).

 

Mamografia rămâne prima opţiune în diagnosticul precoce al cancerului de sân. Ea este capabilă să detecteza boala în stadii incipiente prin intermediul vizualizării modificărilor, câteodată minime, date de tumoră.

Mamografia poate fi de screening, atunci când se adresează  femeilor asimptomatice sau de diagnostic, atunci când apare una din următoarele modificări: formaţiune palpabilă la nivelul unui sân; modificări tegumentare; retracţia mamelonului; secreţie mamelonară; roșeaţă și mâncărime la nivelul areolei; în cazul existentei unei suspiciuni ridicate la o examinare de screening. Screeningul mamografic este recomandat începând cu vârsta de 40-45 ani anual, până la 55 ani, iar după vârsta de 55 de ani se recomandă evaluare mamografică la 2 ani. În cazul pacientelor care au avut un cancer de sân, mamografiile se efectueaza anual, timp de 5 până la 10 ani postoperator.

Când mamografia este făcută la persoane asimptomatice, ea poate să diagnosticheze formaţiunile oculte, iar pentru acest motiv rămâne o metodă indispensabilă. Avantajul major al mamografiei este că poate depista și caracteriza microcalcificările (aspect, distribuţie, număr), care în anumite cazuri reprezintă singurul semn al unui cancer mamar.

De asemenea, mamografia poate evidenţia distorsiunile arhitecturale cu sau fără mase asociate. Evaluarea examinărilor mamografice în dinamică poate sesiza modificări minore care apar în timp, sugerând diagnosticul. Evaluarea comparativă este foarte utilă și în cazul pacientelor cu istoric cunoscut de malignitate, fie pentru evaluarea sânului restant, în cazul intervenţiilor conservatoare, fie pentru urmărirea sânului contralateral în cazul unei mastectomii.

Nu în ultimul rând, conceptul de second opinion se adresează mamografiei, pacienta putând să beneficieze de părerea oricărui alt specialist în imagistica sânului, iar în ultima perioadă în practica curentă ne întâlnim din ce în ce mai des cu acest tip de solicitare.

 

Ca și în cazul altor investigații medicale, există câteva mituri legate și de mamografie. Iată câteva dintre acestea:

* Mamografia este dureroasăFals. Poate produce un discret disconfort datorită compresiei sânilor, dar vorbim de o compresie care durează câteva secunde. Investigaţia efectuată după perioada ciclului menstrual reduce la minim acest disconfort.

* Mamografia este iradiantă. Adevărat. Fiind o examinare ce utilizează radiaţii X, implicit aduce un grad de iradiere. Nu există însă nici un studiu documentat care să demonstreze că o examinare mamografică anuală induce apariţia unei boli grave, iar permanenta îmbunătaţire a tehnicilor mamografice au inclus și grija pentru reducerea nivelului de iradiere. În acest moment, pacienţii primesc la sfârșitul examinării o fișă tip în care se precizează doza per examen efectuat și pot urmări dacă aceasta este în concordanţă cu dozele premise. Beneficiul adus de mamografie este însă net superior gradului mic de iradiere.

* Mamografia poate fi înlocuită de ecografie sau de examinarea IRM mamarFals. Ecografia este complementară mamografiei, este metoda utilizată de primă intenţie în cazul femeilor sub 40 ani, aduce date suplimentare în caracterizarea unei leziuni descoperite mamografic și permite urmărirea la interval scurt a leziunilor considerate incerte. Examinarea IRM, de asemenea beneficiază de criterii de eligibilitate standardizate și, în mod normal, urmează unei mamografii și/sau ecografii mamare.

* Mamografia se adresează doar femeilor care au istoric familial de cancer de sân. Fals. Pacientele considerate cu risc crescut pot începe examinarea mamografică sub vârstă de 40 ani sau pot avea nevoie de examinări suplimentare (ecografice, IRM, etc.), conform unor criterii bine definite de consultul genetic.

* Mamografia nu poate fi efectuată la femeile cu implante mamare pentru că există riscul de ruptură a protezeiFals. Examenul mamografic se adresează și femeilor cu implante; acestea trebuie să informeze tehnicianul despre acest aspect pentru alegerea protocolul de examinare adecvat. Atunci când suspicionăm modificari ale protezelor, examinarea este continuată cu o ecografie și un examen IRM mamar.

 

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical.

 


Adaugati un comentariu


 

*