STUDIU: Microbiota intestinală are legătură directă cu depresia

Oamenii de știință au demonstrat că ameliorarea simptomelor moderate de depresie se obține cu succes prin abordarea unei diete sănătoase, explicând mecanismele potențiale prin care unele bacterii intestinale ar putea influența sănătatea mintală.

 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că depresia este una dintre cele mai comune forme de tulburare mintală ale populației și a devenit o problemă majoră în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare, având o prevalență de până la 15% și fiind asociată cu un grad substanțial de morbiditate și mortalitate. Potrivit specialiștilor, există mai multe tipuri de depresie, cum ar fi tulburarea depresivă majoră sau tulburarea depresivă persistentă care durează cel puțin 2 ani. Conform celor mai recente date, depresia majoră este a cincea cauză de dizabilitate la nivel mondial, reprezentând aproximativ 4% din totalitatea bolilor din lume.

Depresia poate apărea o singură dată în viață, dar cei mai mulți oamenii au mai multe episoade depresive. Episodul depresiv este o tulburare a dispoziției care provoacă un sentiment persistent de tristețe și de pierdere a interesului sau a plăcerii. Denumită și depresie clinică, aceasta afectează modul în care o persoană simte, gândește și se comportă și poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice. Episodul depresiv este trăit ca o tristețe vitală, acompaniată de pierderea bucuriei de a trăi, de golire și neliniște interioară, iar uneori creează chiar impresia că viața nu merită trăită.

 

Nu se știe cu exactitate care sunt cauzele depresiei, dar s-a constatat că adesea există cauze multiple care duc la depresie, cu factori de risc genetici și situaționali implicați, factori de stres sau condiții specifice, care acționează ca declanșatori, ducând la episoade depresive majore recurente.

Simptomele depresiei, la fel ca în cazul multor tulburări psihice, pot fi favorizate de diferențele biologice (persoanele cu depresie par să aibă modificări fizice la nivelul creierului, iar semnificația acestora poate ajuta în cele din urmă la identificarea cauzelor), de neurochimia creierului (cercetările recente indică faptul că modificările în funcția și efectul neurotransmițătorilor și modul în care interacționează cu neurocircuitele implicate în menținerea stabilității dispoziției pot juca un rol semnificativ în depresie și în tratamentul acesteia). Modificările hormonale pot, de asemenea, rezulta în timpul sarcinii și în timpul săptămânilor sau lunilor de după naștere (postpartum) și din cauza problemelor tiroidiene, menopauzei sau a altor afecțiuni, ducând la depresie, iar factorii genetici  contribuie, de asemenea, la declanșarea depresiei (persoanele ale căror rude au această afecțiune sunt mai vulnerabile). Alimentația pare să aibă, însă, o legătură majoră de cauzalitate cu simptomele depresiei, iar cercetările recente au demonstrat că ameliorarea simptomelor moderate de depresie se obține cu succes prin abordarea unei diete sănătoase.

 

Terapia și medicamentele direcționate îi pot ajuta pe mulți să depășească sau să gestioneze simptomele depresiei, dar aceste intervenții nu funcționează întotdeauna și la toată lumea, ceea ce i-a determinat pe cercetători să căute și alți factori care pot contribui la depresie, precum și noi abordări pentru tratamentele depresiei și gestionarea simptomelor. În ultimii ani, mai multe studii au sugerat că adoptarea unei diete sănătoase, bogată în legume, fructe și cereale integrale, poate ajuta semnificativ îmbunătățirea simptomelor depresiei.

În decembrie 2022, două studii publicate în Nature Communications au analizat legătura dintre microbiota intestinală și simptomele depresiei. Unul dintre studii a constatat că 13 tipuri de bacterii, în special, sunt asociate cu simptomele depresiei.

Autoarea studiului, Dr. Najaf. Amin și colegii ei au analizat datele a 1.133 de participanți la Rotterdam StudyTrusted Source, încercând să afle dacă există o legătură între compoziția microbiotei intestinale și simptomele depresiei. Cercetătorii au descoperit că prezența anumitor genuri microbiene inclusiv Eggerthella, Coprococcus, Sellimonas, Lachnoclostridium și Hungatella, au avut o legătură de cauzalitate cu depresia.

 

În studiul lor, cercetătorii explică că aceste bacterii sunt implicate în sinteza anumitor neurotransmițători, sau mesageri chimici, a căror activitate poate, la rândul ei, să fie implicată în exprimarea simptomelor depresiei. Aceste substanțe chimice sunt glutamatul, butiratul, serotonina și acidul gamma aminobutiric (GABA).

Cercetările anterioare au sugerat că persoanele cu diagnostic de depresie au niveluri mai mari de glutamat în sistemele lor față de cei fără depresie, în timp ce niveluri mai scăzute decât de obicei de butirat au fost legate de simptome de depresie la persoanele cu boala Parkinson. Nivelurile mai scăzute de GABA sunt, de asemenea, legate de depresie. Dr. Amin și colegii ei sugerează că butiratul, în special, poate fi important în explicarea mecanismelor potențiale prin care unele bacterii intestinale ar putea influența sănătatea mintală. „În microbiomul intestinal, există bacteriile producătoare de acizi grași cu lanț scurt care sintetizează cei trei acizi grași cu lanț scurt, inclusiv acetat, propionat și butirat. Și toți trei acționează și ca furnizori de energie. Dar au și capacitatea de a schimba expresia unei gene, de a o porni sau de a o opri. Nu schimbă codul genetic, dar ceea ce face este că schimbă nivelurile de proteine pe care le produce o anumită genă, afectând astfel indirect ceea ce îți oferă genele”, a explicat dr. Amin.

 

Specialiștii spun că stresul are un impact important în ceea ce privește microbiomul intentistinal și arată cât de bine sunt digerate alimentele. Dieta este principalul factor care influențează cantitatea microbiotei, dar și alți factori precum administrarea de antibiotice joacă un rol important, susțin specialiștii. Atât factorii care țin de mediu (dieta, expunerea la antibiotice, infecțiile) cât și factorii genetici au o influență crescută asupra microbiomului intestinal.

La primul Congres European de Medicină Personalizată de la Belfast, prof. John Cryan, de la University Cork College (UCC), a explicat modul în care nutriția și modificarea florei intestinale au un impact direct asupra sănătății mintale. John Cryan, alături de profesorul Ted Dinan, a cercetat timp de 14 ani modul în care trilioanele de bacterii care ne colonizează ne controlează funcția cerebrală. Datele obținute de aceștia arată că oamenii care suferă de depresie nu au o diversitate așa de mare a microbiotei din intestin față de cei sănătoși. Creierul și tractul gastrointestinal sunt interconectate, iar între cele două există un schimb de infomații prin intermediul sistemului nervos, sistemului imun și a celui endocrin. Câteva dintre mecanismele prin care microbiomul influențează funcția cerebrală sunt: modificările din conținutul microbiomului, stimularea imună, răspunsul hormonal al TGI, metaboliții produși de flora comensală.

 

În concluzie, reducerea stresului se poate realiza fie prin terapie, meditație, mindfulness, iar asta va face ca schimbările nutriționale să fie mult mai eficiente. Trebuie evitate alimentele și băuturile nesănătoase care sunt ultra-procesate și conțin zaharuri adăugate, despre care studiile au arătat în mod repetat că sunt un factor de risc important pentru sănătate. Consumul de alimente bogate în probiotice cum ar fi iaurtul, precum și alimente bogate în prebiotice, cum ar fi verdețurile cu frunze, care pot ajuta la îmbunătățirea diversității bacteriene din intestin. De asemena, alimentele bogate în  acizi grași de tip Omega, cum ar fi peștele gras, nuci și semințe, gălbenușul de ou, algele, broccoli, cătina pot avea un efect antiinflamator și pot ajuta la ameliorarea simptomelor depresiei.

 

Surse: medicalnewstoday.com; psihologii.ro; psychiatry.org; whu.int.