Suntem campioni la înghițit antibiotice „după ureche”. Se impun reguli stricte la eliberarea acestor medicamente
În contextul în care România ocupă primul loc în Europa la consumul de antibiotice în afara spitalului, farmaciile vor fi obligate să raporteze zilnic, într-un sistem electronic, toate operațiunile cu astfel de medicamente.
România este, alături de Bulgaria și Grecia, în top 3 țări Europene la consumul de antibiotice și al rezistenței la antimicrobiene. Românii sunt campioni la înghițit anitibiotice „după ureche”, în afara spitalului. Tot mai mulți pacienți care ajung în spitale cu infecții bacteriene greu sau imposibil de tratat, pentru că organismul lor s-a obișnuit cu tratamentele luate în exces și nu mai reacționează la tratament, din cauza rezistenței la germeni dobândite în urma consumului eronat de antibiotice.
O analiză a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată că 1 din 4 români a luat astfel de tratamente fără sa fie internat. Anul trecut, pentru rețetele compensate și gratuite de antibiotice, statul a decontat peste 208 milioane de euro. La acestea se adaugă cele luate cu prescripție simplă, cum ar fi cele de la medicul stomatolog, dar și cele administrate „după ureche”, fie luate din farmacii fără rețetă, fie rămase în casă de la alte tratamente.
Din aceste cauze, Ministerul Sănătății (MS) înăsprește regulile de prescriere și eliberare a antibioticelor, printr-un ordin aflat în dezbatere publică.
Medicii atrag atenția că „fără antibiotice eficiente, infecțiile sunt mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces”. „Pentru a reduce eficient rezistența la antibiotice, toate sectoarele trebuie să utilizeze în mod prudent și adecvat antibioticele, să ia măsuri preventive pentru a reduce incidența infecțiilor și să urmeze bunele practici în eliminarea deșeurilor contaminate”, au transmis specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică (INSP):
În Săptămâna Mondială de Conștientizare a Antibioticelor (WAAW), din luna noiembrie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut statelor să crească gradul de conștientizare la nivel mondial cu privire la rezistența la antibiotice și să încurajeze cele mai bune practici în rândul publicului larg, personalului medico-sanitar și factorilor de decizie pentru a evita apariția și răspândirea microorganismelor rezistente la antibiotice. Aceasta, în contextul în care se estimează că, până în anul 2050 rezistența antimicrobiană, provocată și de consumul excesiv de antibiotice, va cauza până la 10 milioane de decese.
Pentru a se limita consumul de antibiotice, farmaciștii nu vor mai putea elibera antibiotice decât în baza unei prescripții medicale, iar în lipsa acesteia vor elibera astfel de tratamente doar în cazuri de urgență medicală și numai pentru maxim 48 de ore. Doza de urgență poate fi eliberată o singură dată și doar pentru un pacient. Mai mult, farmaciștii vor raporta zilnic, într-un sistem electronic dezvoltat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), toate operațiunile cu astfel de medicamente. Raportarea zilnică a stocului de medicamente a fost implementată încă din 2016, dar până acum nu s-a făcut.
De semenea, medicii vor completa pe rețetele pentru antibiotice, seria și numărul prescripției, datele de identificare ale cabinetului medical, datele pacientului – numele, prenume, vârstă, CNP. Se vor trece codul de diagnostic, denumirea medicamentului, concentrația, cantitatea, modul de administrare și durata tratamentului, semnătura, parafa și data în care a fost eliberată rețeta. Valabilitatea prescripției medicale nu poate depăși ultima zi a tratamentului, conform modului de administrare și a duratei tratamentului recomandat de către medic, iar prescripția medicală se reține în farmacie și poate fi eliberată fracționat doar în cadrul aceleiași farmacii, fără a depăși cantitatea totală prescrisă.
România ocupă locul doi în UE la consumul de antibiotice cu spectru larg, dar și al rezistenței la antimicrobiene (RAM), iar „situația este îngrijorătoare și necesită măsuri urgente”, susțin autoritățile, care atrag atenția că deși virozele nu se tratează cu antibiotice, în România, în anul 2020, consumul de macrolide (o clasă de antibiotice) a crescut cu 44% în contextul infecției cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, consumul azitromicinei, în special, a înregistrat o creștere de 193% față de 2019.
„În 2019, OMS a declarat rezistența la antimicrobiene drept una din principalele 10 amenințări la adresa sănătății publice cu care se confruntă umanitatea. În iulie 2022, Comisia Europeană, împreună cu statele membre, a identificat RAM drept una dintre primele trei amenințări prioritare la adresa sănătății. Se estimează că peste 37.000 de persoane mor în fiecare an în UE/SEE, ca urmare directă a unei infecții produse de bacteriile rezistente la antibiotice. Impactul RAM asupra sănătății este comparabil cu cel al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA combinate”, se arată în referatul ordinului care înăsprește regulile de prescriere și eliberare a antibioticelor.
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, unitățile farmaceutice au obligația de a-și adapta sistemul informatic propriu de gestiune în vederea respectării lui, prevede actul normativ.
