Topul nevoilor vârstnicilor, soluții și strategia națională pentru îmbunătățirea vieții acestora

Acesta a fost prezentat în cadrul Conferinței naționale „Bune practici pentru o bătrânețe frumoasă”, organizată de Fundația Regală Margareta a României și Enayati Medical City, de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice.

 

Speakeri naționali și internaționali din domeniul senectuții au fost prezenți la cea de-a V-a ediție a Conferinței naționale „Bune practici pentru o bătrânețe frumoasă”, dedicată Zilei Internațională a Persoanelor Vârstnice, celebrată anual la 1 octombrie.

Evenimentul, unic în România, a fost organizat de Fundația Regală Margareta a României în parteneriat cu Enayati Medical City, pe 30 septembrie, iar temele dezbătute au inclus statistici actuale și tendințe privind seniorii României, informații despre serviciile de asistență destinate lor, standardele legale și cele dezirabile în centrele rezidențiale, incluziunea seniorilor în lumea digitală, oportunități de participare și de implicare în comunitate a persoanelor în vârstă.

În cadrul conferinței a fost lansat studiul Topul nevoilor vârstnicilor din România și soluțiile oferite acestora, realizat prin prelucarea datelor colectate la Telefonul Vârstnicului, în perioada 2015-2021. Acesta relevă care sunt cele mai importante nevoi cu care se confruntă seniorii şi soluţiile oferite de Fundaţie, prin singura linie telefonică națională, gratuită și confidențială, dedicată seniorilor este operată de Fundația Regală Margareta a României, lansată în septembrie 2015 cu sprijinul Fundației Vodafone România, ca o soluție la problema îmbătrânirii populației și la nevoile persoanelor vârstnice.

 

Conferința a fost deschisă cu mesajul Majestății Sale Margareta, președinte Fundația Regală Margareta a României, care și-a exprimat dorința ca vârstnicii să fie respectați și apreciați, iar experiența lor să fie valorificată.

În cei 6 ani de funcționare, linia socială aTelefonului Vârstniculuia înregistrat peste 66.000 de apeluri de la seniori din toată țara. Dintre cei 12.000 de apelanți unici, aproape 5.000 locuiesc în București, 45% locuiesc singuri, iar 27% au vârsta între 70 și 80 de ani.

Principalele nevoi exprimate de seniori au vizat informații utile și actualizate, îngrijire și sprijin practic în funcție de gradul de dependență, sprijin emoțional și psihologic, ajutor material sau financiar și nevoia de a fi activ și de participare la viața socală.

Experți care activează în sfera publică, socială și medicală au adus în atenția publică cele mai noi informații din domeniul senectuții și modelele unor practici sau proiecte de succes.

 

Participanții la conferință s-au arătat dornici să împărtășească și să afle cele mai noi soluții prin care viața celor 3,8 milioane de seniori ai României poate deveni mai bună, în contextul în care fenomenul de îmbătrânire a populației este în continuă creștere, iar indicele de îmbătrânirea demografică a ajuns deja la 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere în ianuarie 2021. Raluca Turcan, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, a prezentat strategia națională care vizează această categorie vulnerabilă, iar artistul Ovidiu Lipan Țăndărică, un senior de succes, a vorbit despre cum poți să te menții permanent tânăr și relevant și a susținut un mini-recital la pian.

Au conferențiat Liz Roche -director executiv, Vodafone Foundation Irlanda; Lăcrămioara Corcheș -director general Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale; Wargha Enayati – fondator al RPS Regina Maria și Enayati Medical City; conf. univ. dr. Dan Petre, sociolog și managing partner al D&D Research; Măriuca Ivan – director general Crucea Alb-Galbenă; Mihai Peca – trainer ECDL România; Roxana Molocea -coordonator al liniei naționale Telefonul Vârstnicului; Cătălin Dinu -director executiv Asociația Niciodată Singur; dr. Alexandra Dumitru – medic Enayati Medical Center; Anca Godini – coordonator al programului național Centrele Generații; Andreea Teodorescu -Asociația Magic Seniors.

 

Cel mai des, seniorii au nevoie de informații utile, practice și actualizate referitoare la diverse nevoi. Pentru a obține astfel de informații, la Telefonul Vărstnicului au apelat 4834 de persoane. Accesul limitat la informații este cauzat de fenomenele sociale de izolare și discriminare a vârstnicilor, de migrația familiilor tinere din ultimii ani, dar și de lipsa abilităților sau a mijloacelor moderne de informare, într-o societate digitală tot mai avansată. Telefonul Vârstnicului le-a oferit date de contact, adrese, orare de funcționare, proceduri, dar și informații despre resursele existente în comunitățile locale. Cele mai multe persoane care au solicitat informații sunt în București (1.937), iar cele mai puține în Banat (195) și Dobrogea (182).

Nevoia de îngrijire și sprijin practic ocupă locul doi în acest top. Solicitările seniorilor cu o vârstă înaintată sau o stare de sănătate precară, ori de aparținătorii acestora, sunt „punctuale și specifice, în funcție de gradul de dependență. Aproape 3500 de persoane au primit îndrumare despre cum pot accesa sau obține: informații și servicii medicale specializate, îngrijire la domiciliu sau sprijin la activități de menaj, supraveghere specializată, însoțirea la diferite activități, ajutor la cumpărături, informații despre centre rezidențiale pentru vârstnici și procedura de instituționalizare”, arată studiul menționat.

 

Pandemia, care ne afectează pe toți, a accentuat situațiile dificile în care mulți dintre seniori se regăsesc și a creat altele noi. În cei 6 ani de funcționare, la Telefonul Vârstnicului au fost înregistrate 2.139 de solicitări pentru sprijin financiar sau material, iar mai mult de jumătate dintre acestea au fost adresate în ultimul an. Pentru rezolvarea acestor probleme, vârstnicii au fost îndrumați către cantine sociale și organizații de unde au primit regulat pachete cu alimente sau tichete sociale.

Două din problemele acutizate în acest ultim an le reprezintă singurătatea și izolare socială. Telefonul Vârstnicului a răspuns nevoii de sprijin emoțional celor peste 1.000 de seniori aflați în această situație, prin servicii proprii de consiliere psihologică și reapelarea săptămânală a celor afectați, sau prin redirecționare către organizații partenere.

736 dintre vârstnicii care au sunat la Telefonul Vârstnicului și-au exprimat dorința de a fi activi și de a se implica în viața socială și după pensionare. Îndrumați de echipa de la linia socială de ajutor, aceștia au participat la acțiuni de voluntariat în comunitate și la activități organizate în cluburile de seniori care, în perioada pandemiei, și-au adaptat activitățile la noile condiții socio-sanitare.

Telefonul Vârstnicului poate fi apelat gratuit, de luni până vineri, între orele 08.00-20.00 și sâmbăta între 08:00-16:00 la numărul 0800 460 001.