Transplantul, între nevoile pacienților, promisiunile autorităților și realitatea dureroasă

21 noiembrie 2018 | 4 comentarii |

Numărul donatorilor de organe a scăzut îngrijorător din cauza scandalurilor din ultimii ani. Ministrul Sorina Pintea consideră însă că medicii din echipele de prelevare și transplant sunt cei care trebuie să schimbe situația și chiar amenință cu sancțiuni.

 

Mii de români se află, la ora actuală, pe listele de așteptare, singura lor șansă de supraviețuire fiind o operație de transplant. Organul salvator ajunge însă, din păcate, foarte greu la cei care au nevoie de astfel de intervenții, fie din cauza lipsei acceptului familiilor potențialilor donatori, fie din insuficienta implicare a medicilor, fie din cauza lipsei de finanțare. Acestea au fost principalele concluzii desprinse în urma conferinței „Transplantul, pacientul pre și post transplant și viața cotidiană a acestuia”, organizată marți, de Asociația Transplantaților din România (ATR), la Spitalului Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, la care au participat zeci de pacienți transplantați sau aflați pe listele de așteptare, medici și reprezentanți ai autorităților în domeniu.

În fiecare moment putem dărui viață! În fiecare clipă, un semen aflat în suferință ar putea primi o nouă șansă! Noi, oamenii, ne amintim de procesul de TRANSPLANT de GREFE VITALE doar atunci când destinul ni se frânge brusc, iar singura noastră șansă la viață se rezumă la ceea ce medicina modernă a reușit să descopere, să dezvolte și să implementeze în ultimele decenii – Transplantul de Organe”, a subliniat Gheorghe Tache, președintele ATR.

 

Principalul motiv al numărului mic de donatori ar fi acela că rudele celor aflaţi în moarte cerebrală îşi dau foarte greu acordul pentru prelevare. Medicii și pacienții consideră că, după un vârf de receptivitate, înregistrat în 2013-2014, populația și-a pierdut încrederea în aceste proceduri după ce, unii dintre medici au fost în centrul unor scandaluri, mai mult sau mai puțin justificate.

De cealaltă parte, reprezentanții autorităților susțin că medicii nu se străduiesc suficient să obțină acordul famiilor potențialilor donatori. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, i-a avertizat, chiar, pe medicii care fac parte din echipele de prelevare și transplant, că riscă sancțiuni dacă nu vor obține acordul de prelevare pentru mai mulți pacienți afalți în moarte cerebrală care pot fi donatori. „Probabil că le este dificil să abordeze aparţinătorii. Dar din informațiile pe care le am nici măcar nu-i abordează. Vom reorganiza puţin programul de transplant, să-i răsplătim pe cei care fac asta sau să-i pedepsim pe cei care nu fac, pentru că până la urmă este o activitate finanţată şi trebuie facută”, a precizat Sorina Pintea, prezentă la conferința organizată de ATR.

 

Turkes Ablachim

Turkes Ablachim, directorul medical al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), consideră că problema donării de organe este foarte gravă în România şi asta se datorează lipsei de educaţie a populaţiei. În opinia sa, o soluție pentru creşterea numărului de donatori de organe este realizarea unor campanii de educare a tinerilor din universităţi.

Încercăm să facem nişte campanii de educare în universităţi. Tinerii trebuie să ştie ce înseamnă donarea de organe, iar dacă dumneavoastră, pacienţii transplantaţi, veţi veni şi veţi povesti din experienţa dumneavoastră, iniţial ca om sănătos, care a aflat că are o boală de rinichi spre exemplu, apoi a aflat că trebuie să facă dializă şi apoi a aflat că poate face transplant, sunt sigură că acest mesaj nu poate trece cu vederea. Tinerii vor înţelege ce înseamnă acest lucru. Trebuie să devenim şi noi o societate modernă, europeană, cu mentalităţi schimbate. Colegii mei medici, din cabinele medicale, sunt foarte încântaţi să participe la acest program”, a declarat Turkes Ablachim.

Reprezentanții Asociației Transplantaților din România au arătat, la rândul lor, că de ani buni derulează astfel de campanii în țară, fie în unități medicale, fie pe stradă, dar și în stațiuni turistice, că oamenii se arată interesați, dar în ultimii ani își exprimă și o oarecare neîncredere în sistemul de transplant.

 

Anca Baculea

Pe listele de așteptare pentru transplant sunt 5.365 de pacienți, dar de la începutul acestui an şi până acum s-au făcut doar 156 de transplanturi în toată ţara – 102 transplanturi renale, 46 de ficat, 5 de cord și 3 de plămâni.

Potrivit directorului Agenției Naționale de Tranplant (ANT), Anca Baculea, din cele 41 de spitale acreditate pentru prelevare de organe, doar 11 au făcut acest lucru în 2018, iar cele mai multe organe au fost prelevate de medicii din Bucureşti, Baia Mare, Oradea, Bacău şi Neamţ. Ea și-a manifestat însă îngrijorarea că, deși anul acesta au fost identificați 160 de donatori potenţiali, numai de la 55 dintre aceştia au au fost prelevate organe, ceilalți nefiind eligibili sau neobținându-se acceptul din partea aparținătorilor. „Din păcate, familiile unui număr de 50 de donatori nu au fost de acord cu prelevarea de organe, iar restul au avut alte probleme de sănătate care au făcut imposibilă prelevarea. Este foarte puţin”, a declarat directorul ANT, exprimându-și speranța că până la sfârșitul anului se vor mai face prelevări de organe și transplanturi.

 

Ministrul Sănătății spune că numărul mic de proceduri este imputabil și medicilor, pentru că în mai multe centre, în spitale judeţene unde au fost declaraţi pacienţi în moarte cerebrală, nu s-a făcut nicio prelevare de organe. „Este foarte uşor, ca spital, să primeşti bani pentru declararea morţii cerebrale, să primeşti bani ca şi coordonator judeţean, e adevărat că nu foarte mulţi, şi totuşi să nu se întâmple nimic”, a mai spus Pintea, manifestându-și astfel indignarea că medicii nu sunt suficient de implicați în acest program de funcționarea căruia depind mii de vieți.

Baculea a subliniat că cel mai important este ca populația să știe că există Registrul Donatorilor Voluntari, în care orice persoană își poate da acordul, în timpul vieții, pentru prelevarea de organe, cazuri în care nu mai este necesar acordul familiei. „Se merge la notar, se face o declaraţie prin care se exprimă această dorinţă, iar notarul intră într-un Registru pe care îl completează cu această cerere şi declaraţie şi primeşte un certificat pe care îl înmânează respectivului. Cu acel certificat se merge la medicul de familie şi inclusiv pe cardul de sănătate vor fi notate aceste aspecte”, a explicat Anca Baculea, menționând că acest registru este monitorizat de Ministerul de Interne.

Referitor la acest aspect, ministrul Sănătății a spus că procesul de prelevare ar putea fi uşurat dacă Registul donatorilor voluntari, înfiinţat încă din 2012, ar putea fi accesat mai mai rapid de către medici.

 

O altă problemă semnalată de directorul Agenției Naționale de Transplant este lipsa unei liste unice la nivel naţional, pentru fiecare organ în parte. Acum există una la fiecare centru. Rezolvarea ar putea veni odată cu noua Lege a transplantului, aflată în acest moment la Guvern, în care se va regăsi şi reorganizarea Agenţiei Naţionale de Transplant.

Baculea a arătat că Registrul Naţional de Transplant, gestionat de ANT, trebuie reorganizat, astfel încât să existe o evidență clară, la nivel național. Potrivit directorului ANT, la ora actuală, acest registru cuprinde doar liste de aşteptare pe centre şi pacienţi, dar pentru a deveni funcțional ar trebui „să cuprindă tot ce ar trebui să cuprindă un registru al donatorilor vii, un registru al donatorilor în moarte cerebrală, un registru al pacienţilor transplantaţi, inclusiv listele de aşteptare la nivel naţional şi nu pe centre. Suntem în curs de elaborare şi de punere la punct a acestui registru”, a mai spus Baculea, estimând că, în șase luni, acest registru va deveni funcțional.

Ministrul Sănătății a precizat că prin noua Lege a Transplantului, care va fi pusă în dezbatere publică foarte curând, va fi reorganizat și Programul Naţional de Transplant. „Am finalizat Legea transplantului, am trimis-o la Guvern spre studiu, tehnică legislativă şi toate celelalte. Eu spun că va fi ceva care nu că va revoluţiona transplantul, ci îl va pune exact acolo unde îi este locul. (…) Eu v-aş ruga să ne susţinem împreună, cred că nu mai este cazul să vă spun că voi fi în prima linie a donării de organe”, a declarat Sorina Pintea.

 

Sorina Pintea, membru ATR

Referitor la fptul că centrele de prelevare sunt insuficient finanțate, directorul ANT a recunoscut că Programul Naţional de Transplant are o sumă limitată și nu poate susţine tot tratamentul şi investigaţiile necesare pre şi post-transplant. Anca Baculea a spus însă că activitatea poate fi susținută „şi de alte programe naţionale. Este modalitatea de spitalizare continuă, spitalizarea de zi, ambulator, care sunt plătite. Toate aceste servicii pot fi plătite prin banii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate”, menționând că sunt încă multe probleme care trebuie rezolvate în cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant, iar prima care trebuie reglementată şi rezolvată este reorganizarea instituţiei.

La rândul său, ministrul Sorina Pintea a anunțat că Programul Național de Transplant va fi astfel reorganizat încât să fie „răsplătiți” cei care vor avea activitate performantă în acest domeniu, la fel cum cei „care nu fac”, vor fi sancționați, pentru că „nu putem avea transplant fără organe. În momentul când doreşti să accezi la o organizaţie internaţională, ăsta e primul lucru”, a subliniat Pintea. De asemenea, ministrul Sănătății a subliniat că multe dintre măsurile realizate sau sunt în curs de realizare în anul acesta, în domeniul transplantului, sunt rezultatul colaborării foarte bune cu Asociația Transplantaților din România și a promis că, personal, va fi „mereu  în prima linie a promovării donării de organe alături de asociațiile  de pacienți”, iar pentru a dovedi asta, la invitația ATR a completat o cerere de înscriere în asociație, ca membru susținător.

 



Comentarii (4)

  1. Elena Copaciu spune:

    Atrag atentia dnei ministru ca si pe vremea cand aveam mai multi donatori de organe la nivel national erau cam aceeasi reanimatori! Acum sunt doar ceva mai putini! Si isi fac treaba cu brio! Iar suspiciunile care s-au vehiculat in spatiul public nu au vizat niciodata componenta ATI! Poate ca ar fi bine de inceput planul de redresare din alta parte si sanctiunile rezervate celor care incalca legea respectiva!

  2. Andrei Nica spune:

    Din declaratiile directorului ANT se observa necunostinta sistemului
    1.din toti cei implicati in activitatea de transplant nici unul nu este platit din programul de transplant.
    2.Oare doamna director executiv al ANT cunoaste cine face parte din aceasta echipa de transplant si citi sunt remunerati?
    3.Oare doamna director executiv al ANT cunoaste toate procedurile de transplant?
    4.Oare doamna director executiv al ANT cunoaste organigrama ANT si citi specialisti in transplant ar trebui sa fie si citi mai sunt?
    5. Unde este reorganizarea ANT promisa de dinsa la investire?
    Din informatiile avute in ANT mai lucreaza: 1 director, 1 economist, 1 secretar, 5 specialisti in coordonarea regionala de transplant cu 1/2 de norma, fara contabil sef si fara jurist ANT; nu este cumva in incapacitate functionala?

    • Anca Baculea spune:

      Bună ziua, domnule doctor Nica, fost director adjunct al Agenției Naționale de Transplant, vă răspund punctual întrebărilor pe care ați găsit de cuviință să mi le adresați prin acest mesaj, comentariu la articolul de mai sus:
      1.Vă înșelați când afirmați acest lucru, vreau sa va informez că am avizat spre plata salarii pentru membrii echipelor de transplant care au desfășurat această activitate, conform pontajelor și cererilor de finanțare trimise la ANT. Mai mult, activitatea de transplant presupune, inclusiv activitatea coordonatorilor intraspitalicesti de transplant, plătiți și aceștia în cadrul Programului National de Transplant. Desigur, există situații punctuale, când nu s-a făcut plata, pentru că din diverse motive, personalul implicat în desfășurarea acestor activități nu au încheiat contracte cu instituția în care sunt angajați.
      2.Cum bine afirmați, activitățile din domeniul transplantului se desfășoară în echipă, începând de la obținerea acordului familiei pentru prelevare,până la încheierea procedurii operatorii de transplantare.Cum vă precizam mai sus, toți participanții la aceste activități pot fi plătiți în cadrul Programului Național de Transplant, conform OMS 377/2017.
      3. Da, am avut timpul necesar să cunosc procedurile operaționale și de sistem din cadrul activitatiilor de transplant, precum și protocoalele medicale specifice.
      4. Da, domnule doctor Nica, cunosc prea bine și organigrama ANT, care nu prevede specialiști în domeniu, ci consilieri in diferite compartimente administrative. Cu siguranță si Dvs ar fi trebuit să cunoașteți aceste lucruri, desi din ce scrieți apare evident că fie nu le stiti, fie manipulați din motive care îmi scapă. In schimb, nu cunosc care a fost motivul pentru care Consiliul Științific în a cărui componență se regăsesc profesioniștii din domeniul transplantului nu s-a mai întrunit din 2015 și de asemenea nu cunosc demersurile pe care dumneavoastră în calitate de director adjunct, până în primăvara acestui an, le-ați făcut pentru a rezolva această situație.
      5. Reorganizarea ANT se face in colaborare cu MS, și este la nivelul Guvernului pentru aprobare.

      Cu respect,
      Dr.Anca Baculea

      • Andrei Nica spune:

        Stimata doamna Baculea,
        Cu tot respectul fata de un coleg chirurg gastroenterolog numit temporar ca director executiv ANT va informez ca nu cunoasteti deloc sistemul de transplant pe de o parte si pe de alta parte nici cum ar trebui sa functioneze ANT:
        1. La ANT am fost angajat ca si consilier cu pregatire europeana (altfel nu aveam ce cauta aici) pe o procedura pe care nu o cunoasteti si nici nu doriti sa o cunoasteti, care se numeste transplant tisular. De necesitate a trebuit sa invat si despre transplantul celular.
        2. Am fost director adjunct ANT functional pina in 2016 numit de necesitate – in vederea sprijinirii activitatii de transplant alaturi de colegii ramasi atunci cind ANT-ul plutea in deriva. Rezultatul a fost: in 2014 – 138 actiuni de prelevare (273 trasplanturi de rinichi,122 transplanturi hepatice), in 2015 – 113 actiuni de prelevare, iar in 2016 – 124 actiuni de prelevare.
        3. Referitor la plata din Program, ati avut si aveti actiuni de un subiectivism incalificabil. Se pare ca pot fi platiti numai cei care va convin Dvs , indiferent daca au activitate sau nu. Nu ati intreprins nicio actiune prin care sa va interesati despre performantele coordonatorilor si KDP, indiferent daca sunt platiti sau nu. Mai pe scurt, cei pe care nu ii “ïnghititi” nu mai primesc finantare (actiune total ilegala). Cum ati reusit sa semnati acte cind unitatea de implementare a Programului National de Transplant nu functioneaza?
        4. Nu ati raspuns la intrebarea nr. 2 – cunoasteti componenta echipei transplant ? Cati sunt remunerati din cadrul acestei echipe? Conform OMS 377/2017 care a modificat alte OMS se precizeaza doar care sunt cheltuielile eligibile. Ati elaborat cumva o modalitate de plata uniforma tuturor centrelor de transplant pentru echipa/echipele care finalizeaza procedura de transplant ? Acest raspuns dovedeste inca o data, daca mai era nevoie, ignoranta pe care o aveti privind coordonarea de transplant. Obtinerea acordului familiei nu este sub nicio forma o actiune de echipa, ci dimpotriva,un atribut ce apartine exclusiv coordonatorului de transplant si o actiune pe care o desfasoara singur, si nu in echipa, asa cum gresit considerati Dvs. Obtinerea acordului este un lucru extrem de dificil si necesita calitati deosebite si se pare ca acest lucru va irita cel mai tare, motiv pentru care ati gasit de cuviinta ca in centrele cu cele mai bune performante sa opriti finantarea.
        5.Sunt convins ca ati rasfoit PO si pe cele medicale, dar intrebarea se referea la tipul de proceduri de transplant. Daca ati avut timpul necesar sa cunoasteti procedurile operationale si de sistem ar trebui sa le si aplicati, nu sa spuneti in permanenta ca nu sunt bune, fara a incerca sa le schimbati, pentru ca oricum nu stiti cum. Cu privire la cunoasterea protocoalelor medicale specifice vorbeste activitatea Dvs profesionala inexistenta ca si chirurg.
        6. Afirmati ca sunteti informata privind organigrama ANT care nu prevede specialisti. Aceasta prevedere este o prevedere birocratica pe care toti conducatorii anteriori ai ANT au incercat sa o rezolve, angajand numai specialisti si discutand numai cu specialisti. Sunteti primul conducator ANT care este iritat de pregatirea profesionala a celor care lucreaza in ANT si care incercati sa minimalizati acest lucru.

        7. In privinta Consiliului Stiintific, va comunic ca directorul adjunct nu avea si nu are voie sa convoace Consiliul Siintific al ANT. Aceasta era datoria directorului executiv. La intrebarea “de ce nu s-a tinut sedinta Consiliului Stiintific?” ar fi bine sa intrebati persoanele in drept. In cele 5 luni de cand sunteti director executiv de ce nu ati avut curajul sa il convocati?
        8. Reorganizarea ANT se face cu specialisti in domeniu in colaborare cu MS asa cum ati afirmat. Va reamintesc ANT este o agentie nationala de specialitate in subordinea MS si nu este o agentie guvernamentala. Pentru a fi aprobata de guvern propunerea de reorganizare a ANT, aceasta trebuie sa stea pe site-ul MS la transparenta decizionala.
        Deocamdata am de spus un singur lucru: ati adus acesata institutie foarte importanta a statului in incapacitate de functionare prin faptul ca mai are doar 2 angajati in afara coordonatorilor regionali (coordonatori de care incercati din rasputeri sa scapati pentru ca sunt bine pregatiti profesional si acest lucru va deranjeaza foarte tare). Asta da calitate de management!
        Cu respect
        Dr Andrei Nica

Adaugati un comentariu


 

*