Vaccinul Oxford-AstraZeneca ar putea primi vineri aprobarea de lansare pe piață
Cu toate acestea, România va primi doar 1,3 milioane de astfel de vaccinuri, din cele 3,4 milioane contractate, producătorul anunțând dificultăți în procesul de producție care împiedică furnizarea în primul trimestru a mai mult de 40% din cantitatea contractată de Uniunea Europeană.
Așteptat să fie aprobat cât mai curând pentru a fi lansat piața europeană, vaccinul produs de compania AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford nu va satisface necesarul din țările Uniunii Europene, cel puțin în primul trimestru. Aceasta, din cauza faptului că producătorul transmite că întâmpină unele probleme la fabricarea vaccinului, fapt pentru care a înștiințat zilele trecute Comisia Europeană că, în primul trimestru al anului, nu va putea livra decât 31 de milioane de doze de vaccin din cele 80 de milioane prevăzute în contract.
Anunțul vine într-un moment cum nu se poate mai nepotrivit, după ce și Pfizer și-a redus până ieri livrările către Uniunea Europeană ca urmare a unor lucrări efectuate în vederea creșterii capacității de producție.
În multe țări, cererea pentru vaccin anti-COVID19 depășește ritmul de aprovizionare, iar aprobarea celui de-al treilea vaccin pe piața europeană este văzută ca o adevărată gură de oxigen. Mai multe țări au cerut Agenției Europene a Medicamentului (EMA) să urgenteze procedurile de avizare a vaccinului produs de AstraZeneca.
EMA a anunţat pe 12 ianuarie că a primit o cerere de autorizare pentru vaccinul AstraZeneca / Oxford împotriva noului coronavirus și a indicat că ar putea lua o decizie pe 29 ianuarie. Un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății din Germania a dat ca sigură ziua de vineri pentru aprobarea lansării pe piață a noului vaccin.
La fel ca toată Europa, România va fi afectată de reducerea cu 60% a livrărilor anunțate pentru primul trimestru de AstraZeneca, urmând să primească astfel doar 1,3 milioane de doze, față de cele 3,4 milioane care erau așteptate până la finele lunii martie. Conform calendarului, livrările ar urma să înceapă din 15 februarie, odată cu creșterea numărului de doze livrate de Pfizer.
După cum au precizat cei de la Astra Zeneca, livrările mai mici sunt generate de problemele apărute la o fabrică de vaccinuri din Belgia, deținută de compania Novasep, unde ar trebui produse vaccinurile destinate statelor din UE. Cum era de așteptat anunțul a stârnit nemulțumirea Comisiei Europene și a statelor membre, mai ales că a fost plătit deja un avans de 336 de milioane de euro în cadrul acordului de achiziție încheiat în august 2020.
Contractul prevede achiziția de 300 de milioane de doze de vaccin anti-Covid de la Oxford/ Astra Zeneca, cu o opțiune suplimentară pentru cumpărarea a încă 100 de milioane de doze. Deși clauzele contractului sunt confidențiale, reprezentanții Comisiei Europene nu exclud impunerea unor penalități pentru această întârziere, anunțată încă înainte de a fi făcută prima livrare.
Dacă primele două vaccinuri aprobate se bazează pe tehnologia ARN mesager, produsul creat ce cercetătorii de la Oxford în colaborare cu compania farmaceutică se bazează pe tehnologia vectorului viral nereplicativ. Nu ar fi primul vaccin care se bazează pe această tehnologie autorizat la nivelul UE, dat fiind faptul că în iulie 2020, compania Janssen a obţinut autorizare condiţionată pentru un vaccin cu aceeaşi tehnologie pentru prevenţia Ebola.
În plus, vaccinul AstraZeneca / Oxford are avantajul de a fi mai ieftin, este mai uşor de depozitat şi transportat, în special faţă de vaccinul de la Pfizer/ BioNTech care trebuie păstrat la temperaturi foarte scăzute (-70° C).
