„Vicecampionul șpăgilor” din domeniul medical rămâne cu bunurile confiscate

Medicul Sebastian Țelbis, condamnat la trei ani de închisoare pentru 291 de infracțiuni de luare de mită, a pierdut apelul făcut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva autorităților române.

Dr. Sebastian Telbis

În primăvara anului 2014, procurorii anticorupție au declanșat o anchetă într-un dosar ce îl viza pe medicul Sebastian Țelbis,  pe atunci șef al Serviciului de Evaluări Medicale din cadrul Casei Județene de Pensii Caraș Severin, și pe doi colegi ai acestuia, acuzați că au primit mită de la 303 persoane, în schimbul eliberării documentelor medicale necesare pensionării pentru grad de invaliditate. Cele mai multe dintre aceste șpăgi, 291 mai exact, reveniseră medicului Sebastian Telbis, care a devenit astfel, pentru câteva luni, deținătorul recordului absolut de șpăgi încasate în sistemul medical din România. Recordul a fost însă doborât în toamna aceluiași an de două doctorițe din cadrul serviciului similar din județul Argeș, care l-au devansat cu mult pe Sebastian Țelbis, cu peste 1.000 de spăgi primite.

Pentru faptele sale, medicul din Caraș Severin a fost judecat și condamnat în 2015 la trei ani de închisoare cu executare, instanța dispunând totodată și confiscarea mai multor bunuri a căror proveniență nu a putut fi justificată, valoarea acestora depășind cu mult veniturile familiei Telbis.

La perchezițiile efectuate atunci la domiciliul medicului au fost descoperiți 108.465 de euro în numerar, 480 de lire sterline, 4.120 de dolari, 51.400 de lei şi două carnete CEC cu un sold de 178.220 de euro, emise de o bancă din Austria. S-a constatat și faptul că medicul și rudele sale dețineau, imobile, autoturisme și alte bunuri a căror valoare o depășea cu mult pe cea a veniturilor licite obținute de medic în ultimii cinci ani.  S-a dispus astfel indisponibilizarea acestora, masură impusă asupra a 8 case și apartamente, 8 terenuri și a 4 garaje, în valoare totală de 685.000 de euro, la care se mai adaugă și sumele de bani găsite cu ocazia perchezițiilor.

Odată cu condamnarea la inchisoare a medicului, instanța a dispus și confiscarea tuturor acestor bunuri, unele din ele fiind pe numele soției și a fiicei medicului, care la acel moment era studentă și nu realiza niciun fel de venit.

Medicul Sebastian Telbis a mers la închisoare, între timp a fost și eliberat condiționat, iar la scurt timp după ce instanța a pronunțat o sentiunță definitivă privind condamnarea acestuia și confiscarea bunurilor, familia medicului a făcut alep la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

În apelul înaintat în noiembrie 2015, soția medicului, – judecător de profesie – împreună cu fiica și nepoata acestuia, au susținut că le-a fost încălcat dreptul la un proces corect, întrucât nu au putut să-şi apere drepturile în timpul procesului penal împotriva lui Sebastian Țelbis, iar confiscarea bunurilor înainte de existenţa unei condamnări în acest caz ar încălca Articolul 1 al Convenţiei cu privire garantarea dreptului la proprietate.

Judecătorii CEDO au consemnat că fiica, soția și nepoata medicului nu au fost citate în timpul procesului, dar „potrivit legislaţiei din România, curtea nu putea fi obligată să le confere statutul de părţi în acest proces, însă au avut dreptul de a interveni în orice etapă a cercetării judecătoreşti. În plus aceştia şi-au exercitat acest drept în faza de apel a procesului”. În pronunțarea CEDO se mai arată că instanţa de apel, după o analiză amăunţită, a stabilit că bunurile achiziţionate de către medicul Sebastian Telbis şi soţia acestuia nu puteau proveni doar din salariile acestora, în contextul în care fiica lor nu avea niciun venit. În consecință, CEDO a stabilit că medicului și familiei sale nu le-a fost încălcat dreptul la un proces corect, considerând justă și justificată decizia magistraților români privind confiscarea bunurilor, aceasta neîncălcând în niciun fel dreptul la proprietate.

„Confiscarea a fost parte din lupta împoriva corupţiei, un scop legitim al autorităţilor naţionale. Există de asemenea un cadru legislativ european comun ce încurajează confiscarea bunurilor şi proprietăţilor în cazul comiterii unor infracţiuni de asemenea gravitate, chiar şi în absenţa unei condamnări”, se mai arată în decizia finală a instanței europene.