Ziua Europei: România este fruntașă în UE la viteza de descărcare a datelor de pe internet, dar codașă la procentul din PIB alocat Sănătății

Românii au cel puțin trei motive de sărbătoare în ziua de 9 mai, chiar dacă au una dintre cele mai mici speranțe de viață, iar mortalitatea infantilă este cea mai ridicată din UE. 

 

În fiecare an, la 9 Mai, sărbătorim Ziua Europei, dar pentru români, această zi are triplă semnificație.

Prima este legată de anul 1877, aceasta fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă Absolută a României, act care consfinţea ieșirea de sub influența Imperiului Otoman și înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei. Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită în lunile următoare, de Armată, pe câmpurile de bătălie de la Plevna, Rahova, Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii. Această zi a fost proclamată Ziua Independenţei de Stat a României.

Tot la data de 9 mai, în 1945, a fost semnat, la Berlin, actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, care a marcat astfel sfârșitul celei mai mari și mai sângeroase conflagrații mondiale din toate timpurile – Al Doilea Război Mondial, în Europa. 

 

La 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman propunea Germaniei și altor state europene să pună bazele unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile acestui continent. Declarația sa istorică este considerată piatra de temelie a procesului de formare a Uniunii Europene. Pornind de la acest imbold, ţările europene şi-au concentrat energiile către stabilirea unei noi forme de cooperare politică, menită să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.

Un an mai târziu a fost semnat Tratatul de la Paris, care prevedea crearea primului organism european de cooperare, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, devenită ulterior parte a Uniunii Europene.

În cadrul Consiliului European de la Milano, din 1985, s-a decis ca Ziua Europei să fie celebrată în fiecare an, la data de 9 mai.

 

Anul acesta, la Strasbourg, de Ziua Europei a fost lansat evenimentul inaugural al Conferinței privid viitorul Europei. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost primul lider european care a vorbit la lansarea Conferinței, care se va încheia în martie 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului UE.

Într-un discurs metaforic și abundent în remarci politice privind excepționalismul european, liderul francez s-a adresat cetățenilor statelor membre UE vorbind despre modelul democratic european și cerând identificarea căii spre viitor în cadrul dezbaterilor ce vor urma, pentru a construi o Europă mai puternică și mai unită. El i-a îndemnat pe toți cetățenii și mai ales pe tineri să fie cutezători, insuflând ideea construirii unor „noi legende europene” – companii europene capabile să facă față competiției cu „rivalii” de pe alte continete.

În aceeași zi, Comitetul executiv al Conferinței a aprobat Regulamentul de procedură ce stabilește componența sesiunii plenare a Conferinței și modul în care va funcționa, se arată într-un comunicat al Parlamentului European. Textul aprobat de Ziua Europei 2021 „va completa normele ce stabilesc modul în care platforma, grupurile și sesiunea plenară a conferinței pot transforma prioritățile, speranțele și preocupările cetățenilor în recomandări care pot fi puse în aplicare în mod concret”, se precizează în comunicatul PE. Acesta completează și normele adoptate anterior, privind metodele de lucru ale comitetului executiv și cele referitoare la participarea cetățenilor. Timp de aproape un an, cetățenii europeni vor fi consultați în problemele care îi preocupă pentru viitorul lor și al UE, urmând ca apoi să fie găsite soluții.

 

Președintele Macron a evocat simbolistica orașului Strasbourg, subliniind că acest oraș „este simbolul viu al acestei Europe care a spus nu războiului, pentru a construi pacea, pentru a înlocui ocupația cu cooperarea, pentru a înlătura grijile, privind spre granițe pentru a insufla o nouă încredere și prietenie în sufletele europene”, a spus el, arătâd că oamenii nu trebuie să uite „cine suntem” și „tot ceea ce am construit”, referindu-se la acordul liderilor UE privind planul de redresare economică sau procurarea și administrarea de vaccinuri în lupta cu pandemia.

Sesiunea plenară a Conferinței privind viitorul Europei va fi alcătuită din 108 membri ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului UE și 3 din partea Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți din partea tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate.

108 cetățeni europeni vor discuta propunerile grupurilor de dezbatere și ale platformei digitale multilingve și vor mai participa aproximativ 18 reprezentanți ai Comitetului Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social European și alți 8 din partea partenerilor sociali și societății civile. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate va fi invitat atunci când va fi discutat rolul internațional al UE. Pot fi invitați, de asemenea, reprezentanți ai principalelor părți interesate.

 

Președintele Klaus Iohanns a transmis că sărbătorirea Zilei Europei, în contextul încă marcat de pandemie, este o bună ocazie pentru a reflecta asupra lecțiilor învățate din experiența ultimului an, dar și un moment potrivit de a realiza o proiecție asupra viitorului Uniunii. „Unitatea și solidaritatea sunt elementele fundamentale ale Declarației enunțate de către Robert Schuman în urmă cu mai bine de 70 de ani. Aceste două valori comune sunt la fel de relevante și astăzi pentru construcția europeană, pentru adaptarea, dezvoltarea și progresul Uniunii Europene. Provocările prin care trecem împreună nu diminuează ci, dimpotrivă, reconfirmă relevanța proiectului european și a unui răspuns unit și solidar al statelor membre și al instituțiilor europene. Principiile Declarației Schuman inspiră continuu acțiunea europeană. Viziunea de atunci, cu un pronunțat caracter universal, a fost în măsură să asigure depășirea multor momente dificile, prin soluții comune, coordonate, în beneficiul cetățenilor europeni. Testul pe care Uniunea Europeană îl trece în contextul pandemiei este unul fără precedent. Cu toate acestea, reacția europeană la această criză ne-a oferit exact măsura valorii adăugate incontestabile pe care o aduce pentru noi toți Uniunea. Unitatea, coeziunea și solidaritatea constituie, fără îndoială, forța și esența răspunsului nostru”, a declarat președntele României care consideră că, individual, statele membre nu ar fi găsit la fel de rapid soluțiile pe care au reușit să le identificee împreună.

 

Totodată, Klaus Iohannis a subliniat că nu este deloc întâmplător că susținerea manifestată de români pentru Uniunea Europeană este una ridicată și a rămas constantă în timp, declarându-se „mândru” de faptul că, în această criză, România a fost parte a acestui efort solidar, în condițiile în care țara noastră nu doar că a beneficiat de sprijin, dar și-a și asumat, prin acțiune concretă, partea sa de responsabilitate. „România susține o abordare în deplin acord cu Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019. Ceea ce numim cu mândrie „Spiritul de la Sibiu”, care definește contribuția României la construcția europeană, își păstrează deplina relevanță și poate orienta în continuare dezbaterea privind viitorul Europei”, a mai spus Iohannis, de Ziua Europei.

Referitor la Conferința privind viitorul Europei, președintele a declarat că „ne dorim o participare cât mai largă și sperăm că românii vor avea o voce puternică în dezbaterea despre cum va arăta Europa în care vor să trăiască ei și generațiile care vor urma. Este momentul să ne amintim de trecut, să reflectăm la provocările actuale, dar și să ne angajăm în construcția viitorului”. Președintele Iohannis și-a încheiat alocuțiunea cu „La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!”.

 

Cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că o largă majoritate a europenilor (opt din zece europeni – 81% și șapte din zece români – 70%) consideră că una dintre priorităţile Conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi pandemia de COVID-19.

Cu prilejul Zilei Europei, România se poate lăuda că ocupă primul loc în Uniunea Europeană la viteza de descărcare a datelor de pe internet (aproape 152 MB/s printr-o conexiune fixă) și locul 3 la nivel global (pe primul loc este Singapore), precum și un onorant loc 5 în UE la absolvenţii de IT&C și locul 8 la numărul de limbi străine vorbite de populaţie (în medie, 2 limbi străine) și locul 4 după numărul persoanelor care lucrează pe cont propriu.

Suntem pe locul 3 la creşterea ovinelor şi caprinelor, exportând în viu peste 1 milion de tone de carne, dar suntem pe penultimul în UE în ceea ce priveşte sprijinul guvernului acordat în zona de cercetare şi dezvoltare în agricultură și în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu plante agricole organice din totalul suprafeţei agricole. Ocupăm însă primul loc la consumul de pâine (96,5 kilograme/ persoană/ an).

Ne plasăm însă pe ultimul loc în UE la numărul absolvenților de studii superioare  (25,8% ), ocupăm locul 2 în Europa între țările cu cea mai slabă rată de reciclare și locul 3 la numărul de amenzi aplicate pentru nerespectarea protecţiei datelor.

 

În ceea ce privește Sănătatea, România este ocupanta ultimului loc în Uniunea Europeană (28) la ponderea cheltuielilor cu sănătatea – 5,2% din PIB, în timp ce media UE a fost de 9,8% din PIB în 2018. Tot în 2018, România a înregistrat cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Europa (6 decese la 1.000 de copii născuţi vii), mult peste media europeană (3,4 decese/1.000 de copii născuți vii). În 2008, rata mortalităţii infantile în România era de 11 decese la mia de copii născuţi vii.

De asemenea, suntem în „top” 5 ţări cu cea mai mare scădere a speranţei de viaţă dintre statele membre UE. Speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019, la fel ca Polonia și Lituania, scăderi mai mari înregistrându-se doar în Spania – 1,6 ani și Bulgaria – 1,5 ani.

Tot pe locul 5 în UE suntem și la numărul de paturi din spitale la 100.000 locuitori, dar la nivel de dotări ne situăm la coada clasamentului.

Nici la capitolul vaccinare nu mai stăm așa de bine. De la un onorant loc 4 în Europa și locul 6 în lume, de persoane vaccinate cu ambele doze, împotriva coronavirusului (13 aprilie 2021), România a coborât în clasament pe locul 6 în UE și locul 18 la nivel global (5 mai). Nu stăm tocmai rău, dar se putea mai bine…

 

Astăzi, cu prilejul aniversării Zilei Independenţei de Stat a României, Zilei Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial și Zilei Uniunii Europene a avut loc, la monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” din București, în prezența ministrului Apărării Naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a reprezentanților forțelor militare a altor oficialități și a unor reprezentanți ai tărilor membre UE, o ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane, jerbe și buchete de flori.

Tot astăzi, Ansamblul artistic „Doina” al Armatei a împlinit 74 de ani. „De 74 de ani, Ansamblul face parte din viaţa cotidiană a armatei. (…) Împreună traversăm o perioadă extrem de dificilă privind sănătatea și valoarea vieții, când semenii noștri sunt încercați de noua pandemie. Aceste vremuri ne cheamă să preţuim viaţa şi sănătatea noastră, precum şi viaţa şi sănătatea semenilor noştri, ca fiind daruri primite de la Dumnezeu, pe care însă trebuie să le protejăm cu multă responsabilitate spirituală şi sanitară. Ansamblului Artistic Doina al Armatei să-i urăm împreună, în această zi de sărbătoare, longevitate şi împliniri la fel de valoroase în slujba culturii şi reprezentării Armatei României”, a transmis conducerea MApN, odată cu urarea de „La mulți ani!”

 

Ceremonii militare s-au desfășurat și în municipiul Buzău, la Cimitirul Eroilor. Ceremonialul dedicat Zilei Europei, Zilei Independenței de Stat și Zilei Victoriei Națiunilor Unite a debutat cu un Te-Deum, urmat de un cuvânt de pomenire a eroilor neamului şi a conducătorilor acestuia, discursul invitaţilor și depuneri de coroane la Monumentul Eroilor Războiului pentru Independenţă.

În discursurile primarului municipiului Buzău, Costantin Toma, preşedintelui Consiliului Judeţean, Petre Emanoil Neagu, subprefectului Marieta Boloș şi al Comandantului Garnizoanei, g-ral. mr. Dragoș Iacob, a fost evidenţiată importanţa istorică deosebită a acestei zile, prin prezentarea evenimentelor celebrate astăzi şi însemnătatea acestora în istoria noastră, din diferite perspective.

Au fost evocate momentele de afirmare a identităţii naţionale, prin declararea şi recunoaşterea independenţei, efortul depus de Armata României în Al Doilea Război Mondial şi însemnătatea actului de trecere a ţării noastre de partea forţelor Coaliţiei Naţiunilor Unite, precum şi vocaţia europeană a poporului nostru şi importanţa apartenenţei în rândul comunităţii statelor din cadrul Uniunii Europene.