Ziua Mondială a Mișcării pentru Sănătate
În fiecare an, pe 10 mai, în întreaga lume se celebrează „Ziua Mondială a Mișcării pentru Sănătate” – un eveniment internațional creat în 2002 de Organizația Mondială a Sănătății pentru a promova activitatea fizică și se referă la modul în care indivizii, comunitățile și națiunile pot promova sănătatea printr-un stil de viață sănătos. Statele membre OMS sunt astfel încurajate să promoveze activitatea fizică cu activități naționale.
Estimările globale actuale arată că unul din patru adulți și 81% dintre adolescenți nu fac suficientă activitate fizică. Mai mult, pe măsură ce țările se dezvoltă economic, nivelurile de inactivitate cresc și pot ajunge până la 70%, din cauza schimbării modelelor de transport, a utilizării sporite a tehnologiei pentru muncă și recreere, a valorilor culturale și a comportamentelor sedentare în creștere.
În această perioadă, în care din cauza pandemiei de CVID-19 mulți oameni stau încă în casă din cauza restricțiilor sanitare, OMS subliniază că toată lumea, de toate vârstele și cu diferite abilități poate fi activă din punct de vedere fizic și că fiecare tip de mișcare contează, recomandând să se facă mișcare pentru sănătate.
Conform OMS, activitatea fizică este definită ca orice mișcare corporală produsă de mușchii scheletici care necesită consum de energie. Modalități obișnuite de a fi activ sunt mersul pe jos, ciclismul, sporturile și activități de recreere – acestea pot fi realizate de către oricine și ca divertisment.
Efectuată în mod regulat și în cantitate adecvată, activitatea fizică îmbunătățește funcțiile musculare și cardiorespiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer (inclusiv cancer de sân și cancer de colon) și depresie; reduce riscul de căderi, precum și de fracturi și este fundamentală pentru echilibrul energetic și controlul greutății.
Termenul „activitate fizică” nu trebuie confundat cu „exercițiu”, o subcategorie a activității fizice, care este planificată, structurată, repetitivă și își propune să îmbunătățească sau să mențină una sau mai multe componente ale condiției fizice.
Dincolo de exerciții fizice, orice altă activitate fizică ce se desfășoară în timpul liber are un beneficiu pentru sănătate.
Activitatea fizică insuficientă este însă unul dintre factorii de risc de deces la nivel mondial și un factor cheie de risc pentru bolile netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul zaharat. Activitatea fizică are beneficii semnificative pentru sănătate și contribuie la prevenirea a numeroase afecțiuni. La nivel global, 1 din 4 adulți nu este suficient de activși peste 80% din populația adolescenților din lume este insuficient activă din punct de vedere fizic.
Statele membre OMS au ca obiectiv să reducă activitatea fizică insuficientă cu 10% până în 2025. Activitatea fizică insuficientă este unul dintre factorii de risc pentru mortalitatea generală, care este în creștere în multe țări, afectând sănătatea generală la nivel mondial. Persoanele insuficient active fizic au un risc de 20% până la 30% mai mare de deces în comparație cu persoanele suficient de active. De aceea, OMS recomandă:
* Copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să efectueze zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la intensă și ar trebui să includă în stilul lor de viață activități care întăresc mușchii și oasele, de cel puțin 3 ori pe săptămână.
* Adulții cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani ar trebui să practice săptămânal cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau o combinație între cele două. Activitățile de întărire a mușchilor să fie făcute în 2 sau mai multe zile pe săptămână.
* Adulții cu vârsta peste 65 de ani ar trebui să să practice săptămânal 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau o combinație între cele două.
* Cei cu mobilitate redusă trebuie să efectueze activități fizice pentru a îmbunătăți echilibrul și a preveni căderea, în 3 sau mai multe zile pe săptămână. Activitățile de întărire a mușchilor ar trebui să implice grupe musculare majore în 2 sau mai multe zile pe săptămână. Intensitatea diferitelor forme de activitate fizică variază individual. Pentru sănătatea cardiorespiratorie, activitatea fizică trebuie să fie efectuată în reprize cu o durată de cel puțin 10 minute fiecare.
Un studiu efectuat de Facultatea de Medicină din California (SUA) care a cercetat efectele activității fizice asupra mortalității la bărbați, a arătat că persoanele care își cresc consumul energetic cu cel puțin 1.000 de kcal pe săptămână își reduc riscul de mortalitate prematură de cauză cardiovasculară cu până la 20%.
În rândul femeilor, ghidurile actuale recomandă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate fizică de intensitate moderată sau 75 minute pe săptămână de activitate fizică aerobă de intensitate puternică (sau o combinație a celor două) precum și exerciții de tonifiere musculară două sau mai multe zile pe săptămână.
Studiul Facultății Harvard a investigat activitatea fizică pe o durată de 4 ani a femeilor, 16.741 de participante (vârsta medie de 72 de ani), măsurată pe parcursul a șapte zile printr- un dispozitiv portativ numit accelerometru triaxial. S-a constatat că activitatea fizică susținută în timp și cea de intensitate mai mare ar putea scădea riscul de deces la femeile vârstnice.
La sfârșitul studiului, activitatea fizică de intensitate moderată până la intensă (de exemplu, mersul rapid) a fost asociată cu un risc de deces cu 60–70 % mai mic în rândul femeilor mai active fizic, comparativ cu cele mai puțin active.
De asemenea, activitatea fizică este asociată cu o reducere de 20-30% a ratelor mortalității, comparativ cu sedentarismul.
Multiple studii au asociat activitatea fizică regulată cu un nivel mai scăzut al LDL și unul mai ridicat al HDL. Exercițiile fizice de tip cardio și aerobic au avut cel mai mare impact asupra nivelului de colesterol. Sporturile care necesită un nivel ridicat de efort fizic susținut (alergatul, înotul și ciclismul) par a fi cele mai potrivite pentru combaterea hipercoleterolemiei.
Un alt beneficiu al activității fizice vine sub forma reducerii riscului de apariție a diabetului zaharat. Activitatea fizică în timpul liber, exprimată în numărul kilocaloriilor cheltuite pe săptămână la mers, urcarea scărilor și sport, a fost invers proporțională cu incidența diabetului zaharat. Pentru fiecare creștere de 500 kcal, riscul ajustat la vârstă s-a redus cu 6%. Datele raportate susțin conceptul că diabetul poate fi prevenit prin creșterea activității fizice generale și că activitățile intense, inclusiv înotul, tenisul și alergarea, pot avea un efect de protecție și mai puternic. Mai mult, datele sugerează că cheltuielile energetice crescute ar trebui încurajate în grupurile de populație care prezintă risc ridicat de diabet, cum ar fi persoanele obeze, persoanele cu hipertensiune arterială și cele cu antecedente heredo-colaterale de diabet zaharat. Exercițiile fizice ar trebui recomandate ca adjuvant la dietă și la controlul greutății corporale pentru prevenirea diabetului zaharat. Totodată, efortul fizic are efecte benefice chiar și în rândul celor care deja sunt diagnosticați cu diabet zaharat. Astfel, pacienții care au mers pe jos cel puțin două ore pe săptămână au avut un risc de mortalitate prematură cu 39%–54% mai scăzut. Pe de altă parte, pacienții diabetici inactivi fizic au fost supuși unui risc de deces de 1,7 ori mai mare decât cei care s-au menținut în formă fizică. Activitatea fizică aerobă și antrenamentul de rezistență par să aibă cele mai bune rezultate în menținerea diabetului sub control.
Studiile Societății Americane de Cancer au arătat că, pe lângă menținerea greutății corporale optime și dietă, activitatea fizică joacă rolul său important în prevenirea a două dintre cele mai comune forme de cancer:colo-rectal și a celui mamar. Astfel, creșterea nivelului de activitate fizică scade riscul de cancer. Activitatea moderată regulată scade riscul, în timp ce activitatea mai intensă ar putea avea un beneficiu și mai mare. Creșterea intensității și a cantității activității fizice poate ajuta la reducerea riscului apariției cancerului.
Societatea Americană de Cancer totodată recomandă adulților să efectueze cel puțin 150 de minute de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate intensă în fiecare săptămână (sau o combinație a acestora), de preferat distribuită de-a lungul săptămânii.
Aceștia precizează că „activitatea moderată este orice activitate care te face să respiri la fel de tare ca în timpul unei plimbări rapide. Provoacă o ușoară creștere a ritmului cardiac și a respirației. Ar trebui să poți să vorbești, dar nu să cânți în timpul activității. Activitățile viguroase/ intense se desfășoară la o intensitate mai mare. Ele provoacă o frecvență cardiacă crescută, transpirație și o frecvență mai rapidă a respirației”.
O serie de studii clinice arată că exercițiile fizice regulate sunt implicate și în reducerea și tratarea depresiei.
OMS a desemnat recent Universitatea din Zurich (Elveția) drept noul centru de colaborare OMS pentru activități fizice și sănătate. Unitatea de activitate fizică și sănătate și alte grupuri ale Institutului de Epidemiologie, Biostatistică și Prevenire (EBPI) vor sprijini implementarea strategiei de activitate fizică pentru Regiunea Europeană OMS 2016-2025.
Date recente ale unui sondaj transnațional efectuat în școli, desfășurat de OMS în 35 de țări europene, au arătat că 56% din școlarii de 11 ani și 63% de elevi de 15 ani petrec ore în șir la televizor în decursul săptămânii. Cea mai mare prevalență a fost observată în Slovacia și cea mai scăzută în Elveția. Comportamentul sedentar tinde să crească din copilărie până la adolescență, băieții fiind mai sedentari decât fetele.
Efectele sedentarismului, privitul îndelungat la emisiunile de la televizor sau utilizarea excesivă a computerului în timpul copilăriei și al adolescenței se asociază cu creșterea în greutate la vârsta adultă. Proporția copiilor de 15 ani care privesc zilnic la emisiunile de la televizor mai mult de 2 ore a fost semnificativ mai mare față de proporția celor de 11 ani care efectuează aceeași activitate, în mai puțin de jumătate dintre țările participante la studiu.
În România, copiii mai mari se uită la emisiunile de la televizor sau computer mai mult, odată cu creșterea în vârstă. La toate categoriile de vârstă și ambele sexe, România ocupă locuri fruntașe în ceea ce privește comportamentele sedentare. Intervențiile care au vizat reducerea frecvenței comportamentelor asociate cu sedentarismul la copii au avut ca rezultat reducerea greutății corporale.
Planul global de acțiune privind activitatea fizică 2018-2030, oameni mai activi pentru o lume mai sănătoasă răspunde solicitărilor actualizate de orientare și unui cadru de acțiuni politice eficiente și fezabile pentru creșterea activității fizice la toate nivelurile. De asemenea, răspunde solicitărilor de conducere globală și de coordonare regională și națională mai puternică și la necesitatea unui răspuns al întregii societăți pentru a obține o schimbare de paradigmă, atât în sprijinirea, cât și aprecierea tuturor persoanelor care sunt active în mod regulat, în funcție de capacitate și de-a lungul vieții.
Planul de acțiune a fost elaborat printr-un proces de consultare la nivel mondial care a implicat guverne și părți interesate cheie din mai multe sectoare, inclusiv sănătate, sport, transport, proiectare urbană, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat. OMS lucrează la un nou plan de acțiune globală, care va favoriza contribuțiile tuturor sectoarelor relevante, în special, mediul, educația, sănătatea, sportul și tehnologia pentru a accelera progresul în realizarea obiectivelor stabilite de Adunarea Mondială a Sănătății pentru 2025, precum și obiectivele de dezvoltare sustenabilă stabilite pentru 2030.
Planul va oferi opțiuni de politici pentru statele membre, partenerii internaționali și OMS, ținând cont de cunoștințele științifice actuale, dovezile disponibile, inovații și date.
Atenție! Există și contraindicații absolute pentru activitatea fizică moderată sau intensă: schimbări recente semnificative la ECG; angină instabilă; disritmii cardiace necontrolate; stenoza aortică severă; insuficiență cardiacă necontrolată; embolie pulmonară acută; miocardită acută; anevrism disecant suspectat/cunoscut; infecție sistemică acută.
* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.
