Ziua Mondială a Carenței de Fier. Medicii atrag atenția că lipsa fierului din organism are efecte majore asupra sănătății

O treime din populația lumii este afectată de carența de fier. Ziua Monială a Carenței de Fier 2023 pune accent pe importanța diagnosticării și tratamentului precoce al carenței de fier și pe impactul acestora asupra calității vieții.

 

Zila Mondială de conștientizare a Carenței de Fier, marcată în fiecare an la data de 26 noiembrie, aduce și anul acesta, în prim-plan, importanța sensibilizării populației cu privire la impactul grav al carenței de fier și al anemiei feriprive asupra sănătății. 

În cadrul campaniei din acest an, care pune accent pe importanța diagnosticării și tratamentului precoce al carenței de fier, compania CSL Vifor își asumă anual un rol de lider în educarea oamenilor cu privire la importanța fierului pentru organism și la consecințele carenței de fier.

Subliniind importanța tratării cu seriozitate a problemei carenței de fier, Hervé Gisserot, Director General al CSL Vifor, a atras atenția că „în ciuda consecințelor  grave și a prevalenței ridicate a carenței de fier, această afecțiune rămâne subdiagnosticată”. Alături de organizații internaționale de pacienți și de grupuri de advocacy în domeniul sănătății din Europa, America de Sud, Orientul Mijlociu, Asia și Australia, CLS Vifor încurajează oamenii să se informeze și să solicite ajutorul medicilor, promițând „să ajutăm pacienții să își recunoască simptomele și să facilităm accesul la asistență medicală”.

 

O treime din populația lumii este afectată de deficitul de fier, dar cel mai frecvent este întâlnită la femeile aflate în perioada de premenopauză, la femeile însărcinate și la copiii sub cinci ani. Anemia feriprivă în timpul sarcinii implică riscuri pentru făt, cum ar fi greutatea mică la naștere și întârzieri în dezvoltare.

„Aproape jumătate dintre copiii sub 5 ani sunt anemici, iar asta se datorează în special lipsei de fier. În momentul în care avem prea puțin fier, avem o hemoglobină scăzută, avem și o oxigenare scăzută a țesuturilor. Ce înseamnă asta? Se împiedică o dezvoltare bună a organismului încă din primii ani de viață, din primele luni. Fierul, care intră în structura hemoglobinei, este un cofactor enzimatic implicat în procesele fiziologice ale organismului, participă la sinteza ADN, este important în structura sistemului nervos central, în rețelele neuronale, stimulează sistemul imunitar. Având un deficit de fier, deci anemie, copiii au, încă de la început, o dezvoltare deficitară fizică și cognitivă, o întârziere în dezvoltarea limbajului, în adaptarea psihosocială, în dezvoltarea emoțională, au deficit imunitar. De aceea, este important să identificăm acest deficit încă din primele luni de viață”, explică dr. Gina Anica, medic primar pediatru, șef secție Pediatrie, Spitalul Județean de Urgență Buzău.

 

Nivelul optim de fier din organism variază de la o persoană la alta, în funcție de vârstă, sex și starea de sănătate. În mod normal, există un echilibru sănătos între aportul de fier și cantitatea de care are nevoie corpul fiecărui om, dar disponibilitatea redusă a fierului în organism compromite parțial funcțiile creierului și ale mușchilor, ducând la oboseală. În unele cazuri, rezervele de fier pot fi epuizate, iar corpul nu mai are suficient fier pentru a produce hemoglobină pentru celule roșii – anemie feriprivă și afectează transportul oxigenului către celule și, implicit, funcționarea eficientă a inimii și a creierului și prevenirea infecțiilor și a bolilor.

Subliniind importanța screeningului și diagnosticării corecte a anemiei și deficitului de fier din perspectivă multidisciplinară, în practica medicală curentă, prof. dr. Daniel Coriu, medic primar hematolog, Institutul Fundeni, subliniază că „anemia feriprivă este un simptom, arată că organismul pierde undeva sânge”, de aceea este necesar să se facă investigații suplimentare, în special ale tubului digestiv și ale aparatului genital la femei și să se îndepărteze cauza, lăsând organismul să-și corecteze„singur hemglobina, prin forțe proprii. Lăsăm organismul să își facă datoria”.

 

Cu toate acestea, accesul precoce la diagnosticare și tratament rămâne o provocare. Statutul educațional și zona geografică sunt doar câteva dintre numeroasele aspecte care pot limita și mai mult accesul la informații, diagnostic și asistență medicală. Fără suficient fier, organismul nu poate funcționa corespunzător și resimte oboseală, amețeli și dificultăți de respirație. Chiar și fără anemie, carența de fier poate fi debilitantă, poate agrava o boală cronică existentă și poate duce la o creștere a morbidității și mortalității.

Deficitul de fier are un impact important în evoluţia bolii pacienţilor cu insuficienţă cardiacă (37-61%), boală cronică renală (24-85%), boli inflamatorii intestinale – BII (36%-76%) sau cancer.

Potrivit unui studiu publicat în revista ESC Heart Failure, aproximativ 10% dintre cazurile noi de boli de inimă apărute la vârsta mijlocie ar putea fi evitate printr-un aport corect de fier în organism, acest mineral fiind esențial pentru producerea de hemoglobină, proteina care asigură transportul oxigenului către organele vitale. Deficitul absolut de fier a fost asociat cu un risc crescut cu 20% pentru boli coronariene.

 

„Carența de fier afectează aproximativ jumătate dintre pacienții care suferă de boală cronică de rinichi. Cu toate acestea, barierele geografice și socio-demografice împiedică adesea mulți pacienți să fie diagnosticați în timp util”, susține Daniel Gallego, președintele Federației Europene a Pacienților cu Boli de Rinichi (European Kidney Health Alliance). „Având în vedere că deficitul de fier și anemia feriprivă sunt ușor de diagnosticat și de tratat, este esențial ca fiecare persoană să aibă acces la resurse pentru a înțelege această afecțiune, pentru a beneficia de un diagnostic și un tratament precoce, indiferent de nivelul educațional  sau de circumstanțele în care se află. În cele din urmă, acest lucru ar putea duce la îmbunătățirea calității îngrijirii și calității vieții celor care suferă de boală cronică de rinichi”, a mai spus specialistul.

Mai ulte organizații, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) au solicitat implementarea unui cadru cuprinzător de monitorizare a anemiei. Mai multe informații despre povara globală a anemiei în raportul publicat în Lancet în iulie 2023: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37536353/.

 

Principalele cauze ale carenței de fier sunt lipsa fierului în alimentaţie (regimurile vegane şi vegetariene), pierderile de sânge (în timpul menstruaţiei abundente sau afecțiuni gastro-intestinale), malabsorbţia, necesarul crescut (perioada sarcinii), inflamaţia din organism (persoane cu BII).

Specialiștii spun că fierul este de două feluri: hemic (de orgine animală, care se aboarbe în procent de 30%) și nonhemic (de origine vegetală, absorbit 3-6%). Pentru a crește absorbția fierului și a-l face eficient este nevoie de mediu acid, de aceea salatele se consumă cu lămâie sau oțet, iar mâncărurile cu sos de roșii.

Lipsa de fier se poate compensa medicamentos (la recomandarea medicului), dar specialiștii atrag atenția că suplimentele cu fier, în special cele de sinteză, vin „la pachet” cu tulburari gastro-intestinale. De aceea recomandă consumarea frecventă a alimentelor care îmbunătățesc absorbția fierului și normalizează metabolismul acestuia: produse de origine animală cu conținut bogat de fier (ficat, carne roșie, pește, ouă), salate și sucuri de crudități (spanac, urzică, salată, leurdă, rucola, valeriană, lobodă, sfeclă roșie, pătrunjel), leguminoase (fasole, linte etc.) și apă alcalină (esențială pentru reacțiile chimice din organism). Mai trebuie știut că ceaiul negru și cafeaua blochează absorbția, de aceea nu este indicat să se consume imediat după masă.