Ziua Mondială a Limbajului Semnelor, prilej de înțelegere și susținere a persoanelor cu deficiențe de auz

Ziua internațională a limbajului semnelor oferă tuturor oamenilor oportunitatea de a sprijini și proteja identitatea lingvistică și diversitatea culturală a persoanelor cu deficiențe de auz și a celor care folosesc limbajul semnelor.

 

Ziua internaţională a limbajului semnelor este marcată, anual, la data de 23 septembrie, fiind adoptată în unanimitate de către Adunarea Generală a ONU din 19 decembrie 2017, la iniţiativa Federaţiei Mondiale a Surzilor (FMS), înființată la 23 septembrie 1951, care reunește 135 de asociații naționale, reprezentând aproximativ 70 de milioane de surzi din întreaga lume. Prima Zi internațională a limbilor semnelor a fost sărbătorită pe 23 septembrie 2018.

Sub sloganul „Limbajul semnelor pentru toată lumea!”, Ziua internaţională a limbajului semnelor 2023 subliniază importanţa practică şi culturală a limbajelor mimico-gestuale, atrăgându-se totpodată atenţia asupra necesităţilor persoanelor cu deficienţe auditive, în special nevoia de integrare socială, profesională şi culturală. Cu această ocazie, lumea va fi din nou animată de unitatea generată de limbajele semnelor noastre. Comunitățile surde și cu deficiențe de auz, guvernele și organizațiile societății civile își continuă eforturile colective pentru a promova și a recunoaște limbile semnelor naționale în peisajele lingvistice dinamice și diverse ale țărilor lor.

 

Organizația Națiunilor Unite (ONU) evidenţiază faptul că Ziua internaţională a limbajului semnelor reprezintă o oportunitate pentru a susţine şi proteja identitatea lingvistică şi diversitatea culturală a tuturor oamenilor cu deficienţe de auz. Comunităţile acestor persoane, guvernele şi organizaţiile societăţilor civile sunt aşteptate să îşi îndrepte eforturile în vederea promovării şi recunoaşterii limbajelor semnelor ca parte normală şi dinamică a peisajului lingvistic naţional şi internaţional.

Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată de ONU la 13 decembrie 2006, recunoaște egalitatea dintre limbile semnelor și limbile vorbite, iar statele semnatare se obligă să faciliteze învăţarea și utilizarea lor şi să promoveze identitatea lingvistică a comunităţii surzilor, surdo-muţilor şi hipoacuzicilor.

Ziua internațională a limbajului semnelor a fost instituită cu scopul de a promova identitatea lingvistică a comunității surzilor și de a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la importanța limbilor semnelor pentru realizarea deplină a drepturilor fundamentale ale acestora.

 

La Buzău există un om care s-a „bătut” ani de zile pentru drepturile persoanelor cu deficiențe de auz și a reușit. Ionica Tarău, mama unui copil surdo-mut, care a înțeles cât de greu este ca o persoană fără auz să aibă acces la servicii medicale sau la alte servicii facile pentru cei care aud și a reușit să „mute munții din loc”. A bătut la toate ușile, inclusiv în Parlament și Guvern, a propus proiecte și le-a susținut cu tărie, iar la Buzău a ajutat mulți tineri hipoacuzici să învețe cum să se ajute singuri. Pentru a-și ajuta fiul să absolve Facultatea de Jurnalism, a dat admitere odată cu el și au absolvit împreună.

Între timp a făcut posibil ca zeci de medici și asistenți medicali din Spitalul Județean de Urgență, în special din UPU, să știe limbajul semnelor încă din 2015, la fel și personalul DGASPC Buzău, dar și din alte instituții publice, precum Primăria sau Prefectura Buzău. Limbajul semnelor este folosit, de câțiva ani, și în Parlament, în principalele jurnale de știri Tv, dar și în unele biserici.

Subinginer de profesie, Ionica Tarău este acum mediator în limbaj mimico-gestual.

 

Potrivit datelor FMS, în lume sunt peste 70 de milioane de persoane lipsite total sau parţial de auz, iar peste 80% dintre acestea trăiesc în ţări în curs de dezvoltare. Persoanele cu deficiențe de auz folosesc în mod colectiv peste 300 de limbaje diferite ale semnelor. Acestea sunt limbi naturale în sine, distincte structural de limbile vorbite, dar au statut egal cu acestea, fiind la fel de bogate din punct de vedere gramatical, sintactic, lexical și structural. Un limbaj internațional al semnelor (ISL) este, de asemenea, folosit în întâlniri între grupuri din diferite țări sau mai informal, atunci când călătoresc.

În Uniunea Europeană se estimează că o persoană din 1.000 utilizează un limbaj naţional al semnelor ca primă limbă, adică circa 500.000 de persoane din spaţiul comunitar.

La 27 martie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recunoaşterea Limbii semnelor române ca limbă maternă pentru persoanele surde şi hipoacuzice din România.