Ziua Mondială a Sănătății Mintale

Stabilită, în 1992, de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală, Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale este marcată în fiecare an la 10 octombrie, pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale.

 

În fiecare an, la data de 10 octombrie, în întreaga lume este celebrată Ziua Mondială a Sănătății Mintale marcată anual printr-o tematică specială, care reflectă diverse subiecte cheie legate de sănătatea mintală. Aproape 200 de țări din lume au în această zi, pe agenda publică, diverse evenimente de promovare a sănătății mintale.

Tema din 2022 este „Make Mental Health and Well-Being for All a Global Priority” („Faceți din sănătatea mintală și bunăstarea pentru toți o prioritate globală”).

Ziua Sănătății MIntale a fost stabilită în 1992, de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH), condusă de secretarul general adjunct de la acea vreme, Richard Hunter, pentru a creşte gradul de conştientizare şi de educare a populației globale cu privire la sănătatea mintală. La început, principalul obectiv era acela de a milita pentru sănătatea mintală în ansamblu, dar în contextul în care s-a constatat că lumea are o multitudine de probleme de sănătate mintală netratate corespunzător, WFMH a acționat la scară globală pentru a rezolva o astfel de criză. A urmat o perioadă dificilă pentru a schimba obiceiuri care înrăutățeau o situație și așa dificilă pentru oameni, dar încet, încet, conștiința de sine și sensibilitatea față de aceasta au făcut ca mulți oameni să înțeleagă mai bine că anumite cuvinte sau comportamente pot genera efecte involuntar dureroase și stigmatizante persoanelor cu tulburări mintale.

 

Mai sunt însă multe de făcut și de învățat pentru a evolua ca societate și tocmai de aceea, celebrarea anuală a Zilei Internaționale a Sănătății Mintale își propune să încurajeze atitudini și comportamente responsabile, în contextul în care procentul celor care suferă de tulburări mintale se așteaptă să crească semnificativ în următorii ani, iar pandemia de COVID-19 a avut efecte majore asupra sănătății mintale.

Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală, organizaţie internaţională multidisciplinară care se ocupă de toate aspectele sănătăţii mintale, fondată în 1948 pentru a promova, printre toţi oamenii şi naţiunile, prevenirea tulburărilor psihice şi emoţionale, tratamentul şi îngrijirea adecvată a celor cu astfel de tulburări şi promovarea sănătăţii mintale, ONG cu statut consultativ în Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ECOSOC) din 1963, în relaţii oficiale cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi în asociere oficială cu Departamentul de Informaţii Publice al ONU (DPI), consideră că sunt necesare investiţii mai mari în sănătatea mintală pentru ca toată lumea, oriunde ar locui, să aibă acces la îngrijirea sănătăţii mintale. Investiţiile insuficiente în sănătatea mintală au lăsat mari lacune de tratament la nivel global. Sănătatea mintală este o investiţie şi nu o cheltuială şi ar trebui să i se acorde prioritate, conform site-ului WHMH.

 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea mintală ca „o stare de bine în care oamenii își conștientizează și exploatează pe deplin  potențialul, pot face față tensiunilor și provocărilor vieții de zi cu zi,  pot lucra productiv și pot contribui, într-o forma oarecare, la susținerea comunității lor”.

Estimări recente sugerează că una din opt persoane din lume (aproape 1 miliard de oameni) trăiește cu o afecțiune mintală și aproximativ 10% din populația lumii este afectată într-un moment sau altul al vieții de o astfel de problemă, astfel că sănătatea mintală este o problemă majoră de sănătate publică, la nivel mondial.

În plus, mai mult de unul din 100 de decese se datorează sinuciderii, iar din cauza depresiei şi anxietății se pierde anual peste 1 trilion de dolari, deși doar puțin peste 2% din cheltuielile pentru sănătate sunt pentru sănătatea mintală, din care 66% sunt cheltuieli ale spitalelor de psihiatrie.

 

Peste 194 de țări, inclusiv în România, desfășoară anual campanii de conștientizare și educație publică pentru înțelegerea cât mai bună a bolilor mentale și a tulburărilor de comportament. Pandemia COVID-19 a contribuit la accentuarea problemelor de sănătate mintală la nivel global, cu o creștere estimată cu 25% a prevalenței depresiei și anxietății în primul an de pandemie, ceea ce impune o nevoie și mai mare de acțiune.

În România, prevalența bolilor psihice a fost 1260,25%000 locuitori în anul 2020, în creștere față de anul 2019 când a fost de 1192,53%000 locuitori.

Decalajul de tratament rămâne mare: 50% dintre persoanele cu tulburări mintale din ţările cu venituri ridicate şi 85% dintre persoanele din ţările cu venituri mici şi medii nu au acces la tratament. „Sistemele fragile de sănătate nu au reuşit să soluţioneze sau să facă faţă lacunelor mari de tratament şi necesităţii îngrijirii sănătăţii mintale”, subliniază Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală. „Ziua mondială a sănătăţii mintale nu este doar un eveniment de o zi, ci oferă ocazia şi avantajul de a atrage atenţia guvernelor, donatorilor, factorilor de decizie politică şi tuturor părţilor interesate, pentru a asigura acţiuni pentru investiţii mai mari în sănătatea mintală”, conform WFMH.

 

La 30 septembrie 2021, la Bruxelles s-a lansat Coaliţia Paneuropeană de Sănătate Mintală, iar cu acest prilej, dr. Hans Henri P. Kluge, director regional al OMS pentru Europa, a declarat că „începem să ne unim forţele pentru a ne întări exact de unde începe totul: sănătatea şi bunăstarea noastră mintală”. În opinia sa, Coaliţia pentru Sănătate Mintală ar trebui să fie „un catalizator al speranţei, al speranţei schimbării la toate nivelurile”, pentru că „la nivel individual, speranţa este substanţa interioară necesară în călătoria sănătăţii mintale şi a bunăstării; la nivel comunitar, speranţa întăreşte şi încurajează credinţa colectivă în investiţiile în acţiuni şi iniţiative care să asigure impact pozitiv semnificativ şi susţinut asupra factorilor sociali şi a altor factori determinanţi ai sănătăţii mintale”, potrivit euro.who.int.

Cererea pentru servicii de sănătate mintală nu a fost niciodată mai mare și este imperativ să nu neglijăm această provocare majoră de sănătate publică, mai ales în contextul nevoilor actuale, recunosc și autoritățile din România. O analiză UNICEF asupra sănătății mintale a copiilor, adolescenților și îngrijitorilor arată însă că impactul COVID-19 asupra sănătății mintale precare la copii și tineri este doar „vârful aisbergului”, studiile internaționale vorbomd și despre „leziuni psihiatrice și neurologice considerabile”.

 

Un raport al Comisiei pentru eliminarea stigmatizării și discriminării în sănătatea mintală, publicat la sfârșitul săptămânii, în The Lancet, arată că persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală trebuie să fie împuternicite și sprijinite pentru a juca un rol central activ în eforturile de reducere a stigmatizării.

„Mulți oameni cu experiență trăită în afecțiunile de sănătate mintală descriu stigmatizarea ca fiind «mai rea decât starea în sine». Există dovezi clare că acum știm cum să reducem în mod eficient și, în cele din urmă, să eliminăm, stigmatizarea și discriminarea”, a declarat co-președintele comisiei, Sir Graham Thornicroft, profesor de psihiatrie la Centrul pentru Sănătate mintală globală a Institutului de psihiatrie, psihologie și neuroștiințe  (IoPPN), de la King’s College London, Marea Britanie.

Comisia solicită acțiuni imediate și radicale din partea guvernelor, cărora le cere să pună în aplicare politici anti-stigmatizare, a organizațiilor internaționale  – să emită îndrumări care să includă dezincriminarea sinuciderii, școlilor să își adapteze programele, angajatorilor să promoveze accesul deplin la oportunități educaționale, participarea la muncă și programele de reîntoarcere la muncă, precalificare cursuri de formare pentru tot personalul din domeniul sănătății și asistenței sociale care să includă sesiuni obligatorii de formare împotriva stigmatizării, și mass-media pentru a elimina în mod sistematic conținutul care stigmatizează și să  promoveze în mod activ sănătatea mintală „pentru a elibera milioane de oameni din întreaga lume de izolarea socială, discriminare și încălcări ale drepturilor omului cauzate de stigmatizare”.

 

Liga Română pentru Sănătate Mintală (LRSM) atrage atenţia că tulburările mintale pot lovi pe oricine, neţinând cont de vârstă, statut economic, rasă, crez sau culoarea pielii. „În ultimul secol, medicina a făcut progrese incredibile în a înţelege, a vindeca şi a elimina cauzele multor suferinţe, incluzând tulburările mintale. În timp ce doctorii încearcă să descifreze unele din misterele creierului uman, multe dintre funcţiile sale rămân o adevărată enigmă. Totuşi, cercetătorii au descoperit că multe dintre bolile mintale apar ca rezultat al unor dezechilibre chimice la nivelul creierului. Aceste dezechilibre pot fi moştenite sau se pot dezvolta ca urmare a stresului excesiv sau abuzului de substanţe. Un lucru uşor trecut cu vederea – ca şi celelalte organe ale corpului, creierul este vulnerabil în faţa bolilor. Oamenii care suferă de tulburări mintale se comportă deseori diferit: de la tristeţe extremă şi nervozitate, până la, în cazuri mai severe, halucinaţii şi izolare totală. În loc să fie acceptaţi şi trataţi cu compasiune, cei care suferă de boli mintale pot avea parte de ostilitate, discriminare şi stigmatizare”, se menționează pe site-ul LRSM.

De aceea, în cadrul campaniei de Ziua Mondială a Sănătății Mintale din acest an, se încurajează eforturile țărilor lumii de a face față acestei crize, iar oamenii sunt încurajați să evidențieze povești pozitive, ca parte a propriilor activități, ca o inspirație pentru alții. „Mobilizându-ne, învăţând să avem grijă de noi şi beneficiind de servicii profesionale, oamenii pot depăşi afecţiunile cauzate de bolile mintale”, subliniază LRSM.

 

Din fericire, cele mai multe tulburări mintale se tratează și chiar se vindecă, iar simptomele pot fi reduse sau eliminate, dacă bolnavul beneficiază de asistenţă şi tratament. „Este însă necesară o schimbare de mentalitate – de la a ne fi rușine să recunoaștem, la o abordare proactivă și inclusivă din partea celor implicați. Mulți oameni vor să ajute, dar nu știu cum să o facă. Medicii psihiatri și psihologii spun că, pur și simplu, trebuie să fim noi înșine și să încearcăm să-i arătăm celui care ar putea suferi că suntem acolo pentru el/ ea, oricând are nevoie de ajutor. Pandemia COVID-19 și, ulterior, conflictul armat din Ucraina și-au pus puternic amprenta asupra sănătății mintale a oamenilor, în special în rândul tinerilor și adolescenților, care se confruntă cu depresie și anxietate, afectând inclusiv cadre medicale, studenți, oameni care trăiesc singuri și cei cu condiții de sănătate mintală preexistente. S-au produs multe schimbări în viața noastră, din punct de vedere medical, social și economic și nu în bine. Într-o astfel de perioadă, cu numeroase provocări, este nevoie mai mult ca oricând de echilibru pentru păstrarea sănătății mintale. Pentru asta însă, autoritățile au datoria să investească în programe pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de îngrijire a sănătății mintale”, subliniază medicul psihiatru buzoian Maria Cristache.

 

Dr. Emanuel Botnariu, președintele Consiliului de Monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități, consideră că este nevoie ca Legea sănătății mintale să fie actualizată întrucât Legea 487 a sănătății mintale și pentru protecțiea persoanelor cu tulburări psihice, din anul 2002, republicată în 2012, are unele lacune care trebuie completate. Astfel, „la articolul 11 că evaluarea sănătății mintale se face cu consimțământul liber, informat și documentat al persoanei, este foarte important să se adauge că evaluarea sănătății mintale se face prin examinarea directă a persoanei în cauză, numai de  către medicul psihiatru, singurul specialist abilitat”,susține președintele Consiliului de Monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Medicul psihiatru spune că în centrele pentru persoane cu dizabilități s-au găsit mai multe nereguli, între care cele mai importante se referă la lipsa personalului medical și la evaluarea pacienților de către secialiști și a anunțat că în urma unui protocol încheiat între ANMCS și Consiliu, „spre sfârșitul anului, începutul anului viitor intrăm și în cele 33 de spitale de  psihiatrie, plus secțiile care sunt în celelalte județe și să vedem și să monitorizăm respectarea drepturilor pacienților cu tulburări psihice”.