Ziua Mondială a Somnului. Importanța calității somnului pentru sănătate

Un somn bun, profund și odihnitor, contribuie la îmbunătățirea funcțiilor cognitive, a dispoziției și a stării generale de sănătate, subliniază chiar tema din acest an a Zilei Mondiale a Somnului, marcată pe 14 martie, care ne îndeamnă să facem din sănătatea somnului o prioritate.

 

În contextul în care ritmul alert al vieții moderne ne împinge adesea să sacrificăm orele de odihnă în favoarea muncii, tehnologiei sau a distracției, iar tulburările politice, sociale și economice, la care se adaugă poluarea, ne stresează mai mult ca oricând, somnul de calitate rămâne una dintre cele mai eficiente metode prin care putem acționa asupra sănătății fizice și mintale și ne putem încărca cu energia de care avem nevoie în viața de zi cu zi.

Ziua Mondială a Somnului, marcată anual în a doua zi de vineri a unei săptămâni întregi din luna martie (14 martie în 2025), înaintea echinocțiului de primăvară, ne reamintește că somnul nu este un lux, ci o necesitate pentru păstrarea unei stări generale de bine și a sănătății fizice și psihice, iar această zi, promovată anual, din 2016, de Societatea Mondială a Somnului, are scopul de a crește gradul de conștientizare a importanței somnului de calitate și a nevoii de ajutor specializat în cazul unor tulburări de somn. Tema de anul acesta – „Make Sleep Health a Priority” („Faceți din sănătatea somnului o prioritate”) – se concentrează pe diferitele aspecte ale sănătății somnului.

 

Chiar dacă dormitul este un proces natural, nu costă nimic și nu presupune efort fizic, nu trebuie considerat ca un bun dat, ci trebuie prețuit și respectat, fiecare dintre noi fiind încurajat să găsească modalități de a-și optimiza somnul și calitatea acestuia, pentru a ne menține sănătatea fizică și mentală. Iar dacă apar tulburările de somn, o rezolvare cât mai timpurie și eficientă sunt esențiale. Tot mai multe persoane, adulți și copii, se confruntă cu tulburări ale somnului, care le reduc semnificativ calitatea vieții și le afectează sănătatea. Datele statistice arată că 8 din 10 adulți din lume doresc să-și îmbunătățească somnul, iar 44% spun că li s-a înrăutățit calitatea somnului în ultimii cinci ani, dar  60% dintre ei nu au solicitat ajutor medical în acest sens.

„Orice dezechilibru resimțit în perioada somnului are consecințe fiziopatologie care modifică funcționarea organismului, de la tulburări hemodinamice (aritmii cardiace, hipertensiune arterială), la dezechilibre metabolice și hormonale (diabet zaharat, obezitate), atrage atenția dr. Oana Goidescu, medic primar chirurgie generală, cu competență în somnologie și doctor în științe medicale, coautor al Ghidului Național pentru tulburările respiratorii în timpul somnului.

 

Somnul este o perioadă activă esențială pentru menținerea sănătății mentale și fizice și acoperă, de regulă, o treime din viața noastră. Durata somnului variază însă de la o persoană la alta, în funcție de vârstă, sex sau greutate sau de influența unor factori externi.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), necesarul zilnic de somn pentru o persoană adultă este estimat la 8 ore, dar unii oameni pot avea nevoie doar de 4 ore de somn, în timp ce alții consideră că 8 ore sunt insuficiente. Specialiștii în somnologie recomandă 7-9 ore de somn pe noapte pentru adulți, 11-13 ore pentru copiii între 3-5 ani, 9-12 ore pentru școlari și 8-10 ore pentru adolescenți, dar și un somn sănătos, care are efecte permanente asupra calitaţii vieţii.

„Neglijarea orelor de somn este asociată cu probleme de concentrare, comportament şi memorie. Somnul insuficient creşte riscul accidentelor, leziunilor, hipertensiunii, obezităţii, diabetului şi depresiei”, atrag atenția specialiștii Societăţii Române de Pneumologie.

 

Pentru a avea un somn de calitate, dr. Oana Goidescu spune că, în primul rând, este necesar „să vedem ce înseamnă impactul unui somn asupra vieții noastre și asupra vieții celorlalte persoane cu care interacționăm. Un somn bun calitativ înseamnă o stare generală bună, iar acest lucru impactează atât starea de bine individuală, cât și productivitatea la locul de muncă și relațiile cu cei din jur, fie că sunt familie, fie că sunt cu cei cu care relaționezi la școală, la muncă etc. Somnul este esenţial pentru gândire, atenţie, memorie, stare de dispoziţie cât şi pentru funcţionarea întregului organism. Deprivarea cronică de somn determină oboseală şi somnolenţă diurnă şi, treptat, scăderea funcţiilor cognitive (atenţie, percepţie, memorie, raţionament, timpul de reacţie şi creativitate), tulburări de dispoziţie (depresie, pierderea motivaţiei) şi risc crescut de boli degenerative”, subliniază medicul buzoian.

La Buzău din momentul în care s-a demarat spitalizarea de zi a pacienților cu tulburări de somn (1 aprilie 2023), 493 de pacienți au apelat la specialiștii Spitalului Județean de Urgență (SJU) pentru diagnostic și tratament, dar mult mai mulți s-au prezentat la consultații în ambulator.

 

Somnul unui copil este o funcție fiziologică de bază pentru sănătatea copiilor, la fel de importantă precum respirația și alimentația. Studii recente arată că aproximativ 10% dintre copiii români prezintă risc de dezvoltare a unor tulburări de respirație în timpul somnului, ceea ce impune o creștere a gradului de conștientizare în rândul medicilor și al publicului larg, cât și efortul financiar al sistemului de sănătate pentru diagnosticul, monitorizarea și tratamentul tulburărilor de somn la copii.

„Problema aceasta există și la copii și adolescenți, la care tulburările respiratorii în timpul somnului apar fie pentru că obezitatea este în creștere în acest moment, fie pentru că au diferite probleme genetice (afecțiuni neuromusculare, afecțiuni ale coloanei vertebrale) care impactează dinamica cutiei toracice și se tratează. Nu ne ocupăm în acest moment, în SJU Buzău, de copii, somnologia pediatrică este o ramură separată, dar dacă există părinți ai căror copii au astfel probleme, îi putem îndruma către un centru specializat”, menționează dr. Oana Goidescu, încurajând părinții să nu neglijeze aceste probleme la copiii lor.

 

Pentru a avea un somn de calitate, dr. Oana Goidescu recomandă în primul rând, ca „pacientul trebuie să se ajute singur, dacă discutăm de tulburările de somn care nu sunt date de o boală anume. Un somn odihnitor înseamnă un somn pe care putem să-l educăm, o rutină de somn, care înseamnă să ne culcăm cam la aceeași oră, în aceleași condiții, fără să facem un efort fizic intens, fără consum de energizante (ciocolată, alcool, cafea), fără mese copioase cu câteva ore înainte de culcare, fără ecrane albastre (telefon, tabletă, televizor) cu cel puțin o oră înainte de culcare, pentru că vor inhiba secreția naturală de melatonină. Somnul se tratează, practic, printr-o colaborare multidisciplinară – Somnologie, O.R.L, Cardiologie, Pneumologie, Neurologie etc. Pentru pacienții cu tulburări respiratorii în timpul somnului, La SJU Buzău, pacienții cu tulburări respiratorii în timpul somnului sunt diagnosticați prin poligrafie cardiorespiratorie. Pentru pacienții care nu prezintă apnee complexă, apnee centrală, obezitate hipoventilație, putem face și titrare poligrafică, adică pacientul pleacă acasă cu un aparat cu presiune continuă pozitivă, care monitorizează problemele de insomnie sau alte tulburări de somn și putem să-l îndrumăm către specialiștii care se ocupă de aceste probleme”, afirmă medicul somnolog.

 

Potrivit unei cercetări privind aspectele cu impact asupra calității vieții, realizată de Centrul de Informare, Prevenire Risc și Analiză (CIPRA), ale cărei rezultate au fost publicate în 2024, cei mai mulți dintre respondenți (54%) au clasat somnul sau odihna pe primul loc în menținerea unei vieți sănătoase și a stării de bine, în timp ce echilibrul dintre viața personală și cea socială s-a situat pe locul 2 și alimentația pe locul 3.

De cele mai multe ori, dificultățile de adormire sau trezirea nocturnă pot fi corectate prin respectarea unor simple măsuri de igienă a somnului. Este însă prudent să vă adresați medicului de familie, care va decide dacă este necesar să vă recomande un alt specialist, în cazul în care prezentați oboseală sau somnolență diurnă excesivă, adormire în momente nepotrivite; sforăit însoțit de pauze de respirație; tulburări de adormire sau de menținere a somnului, necorectate după îmbunătățirea stilului de viață; somn neodihnitor; durere de cap matinală frecventă; senzație de amorțeala, crampe în picioare sau brațe în timpul nopții; somn agitat.

 

Un somn bun se poate obține „pregătindu-ne pentru somn cu câteva ore înainte de a merge la culcare. Facem o plimbare scurtă, în ritm ușor, nu mâncăm foarte mult cu 2-3 ore înainte de culcare, nu consumăm alcool, cafea, ceai negru, ciocolată, evităm televizorul care, de altfel, nu este recomandat în camera unde ne odihnim, folosim o lumină caldă în cameră, facem un duș călduț. Practic, trebuie să-i creăm organsimului un reflex, printr-o rutină de somn. Respectînd aceste reguli simple, putem avea un somn de calitate”, concluzionează dr. Oana Goidescu.

Ziua Mondială a Somnului este marcată anual, în cea de-a doua vineri a unei săptămâni întregi din luna martie, înaintea echinocțiului de primăvară, care anul acesta pică pe 14 martie. În fiecare an, Ziua Mondială a Somnului are o temă care se concentrează asupra diferitelor aspecte ale sănătății somnului. Pentru acest an, organizatorii au propus tema „Make Sleep Health a Priority” („Faceți din sănătatea somnului o prioritate”), prin care oamenii sunt îndemnați să acorde somnului atenția cuvenită și să adopte obiceiuri sănătoase, pentru a integra un somn de calitate în stilul de viață și a-și îmbunătăți calitatea vieții.