Ziua Mondială Alzheimer: La fiecare trei secunde, un om este diagnosticat cu Alzheimer
Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca și Institutul de Psihiatrie Socola Iași marchează Ziua mondială de luptă împotriva maladiei Alzheimer prin activități recreative, de stimulare cognitivă și senzorială, care au scopul de a crește calitatea vieții pacienților internați cu această afecțiune.
La fiecare trei secunde, o persoană din lume este diagnosticată cu boala Alzheimer, cea mai întâlnită formă de demență la nivel mondial. Peste 55 de milioane de oameni erau diagnosticați cu această boală la nivel global, în anul 2020, iar anual apar 10 milioane de cazuri noi. Peste 46 de milioane trăiesc, la ora actuală, doar în Europa, unde anual sunt diagnosticate între 14.000 și 15.000 de cazuri noi cu această patologie.
Pentru a creşte gradul de conştientizare asupra bolii Alzheimer şi pentru a înlătura stigmatul care persistă în jurul acestei boli şi a tuturor tipurilor de demenţă, în 1994, Alzheimer’s Disease International (ADI), care cuprinde peste 100 de asociații de sprijin și luptă împotriva acestei maladii din întreaga lume, a lansat Ziua mondială pentru combaterea maladiei Alzheimer, care este marcată în fiecare an la 21 septembrie.
O mai mare conştientizare şi înţelegere a bolii este importantă pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu Alzheimer, dar și pentru a contesta miturile şi concepţiile greşite legate de această afecţiune.
Ziua Alzheimer 2023
Sub sloganul „Niciodată prea devreme, niciodată prea târziu”, campania dedicată Zilei Mondiale Alzheimer 2023 îşi propune să sublinieze rolul esenţial al identificării factorilor de risc şi al adoptării măsurilor proactive privind riscurile, condiţiile de apariţie a demenţei, având în vedere estimările potrivit cărora numărul persoanelor care trăiesc cu demenţă s-ar putea tripla până în 2050.
Raportul global Alzheimer 2019, al Alzheimer’s Disease International, estimează că numărul bolnavilor cu Alzheimer se dublează la fiecare 20 de ani și ar putea ajunge la 78 de milioane în 2030 și la 139 de milioane în 2050. Activitatea ADI, care din 2012 acționează sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), se concentrează pe îmbunătăţirea calității vieţii persoanelor afectate de această maladie şi a familiilor acestora, dar şi spre a pune capăt bolii Alzheimer şi a tuturor celorlalte forme de demenţă, prin accelerarea cercetării globale, prin reducerea riscurilor de îmbolnăvire şi depistarea precoce a bolii şi prin maximizarea îngrijirii şi asigurarea unei asistenţe de calitate celor bolnavi, menţionează alzint.org.
Eforturi pentru creșterea calității vieții pacienților
În fiecare an, Ziua mondială Alzheimer este marcată de organizaţii, unități medicale și persoane de pretutindeni care se implică în sprijinirea temei campaniei, discutând despre demenţă cu familia, prietenii şi colegii, organizând strângeri de fonduri, activităţi de educare, informare și sensibilizare dedicate acestei patologii.
Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca din județul Buzău și Institutul de Psihiatrie Socola din Iași au organizat, cu prilejul Zilei Alzheimer, activități recreative, de stimulare cognitivă și senzorială a pacienților internați cu Alzheimer, cu scopul de a crește calitatea vieții pacienților internați.
„Pe lângă tratamentul specific, pacienții diagnosticați cu boala Alzheimer au nevoie de consiliere psihologică, iar un aport deosebit în recuperare sau cel puțin în întârzierea avansării bolii se obține prin desfășurarea unor activități recreative și de eroterapie, pe care specialiștii noștri îl desfășoară împreună cu pacienții. Astăzi, fiind o zi mai specială, avem programate o serie de activități deosebite, atât pentru pacienți cât și pentru aparținătorii acestora, spitalul nostru considerând că este necesar să ajutăm și familiile care îngrijesc astfel de pacienți să conștientizeze și să înțeleagă mai bine această maladie, cunoscând impactul ei asupra tuturor celor implicați”, a precizat dr. Alina Ungureanu, medic primar psihiatru, director medical Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță (SPMS) Săpoca, Buzău.
Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență
Demența a afectat dintotdeauna oamenii care au supraviețuit până la vârste înaintate, dar este o afecțiune medicală care a devenit proeminentă mai ales în secolul al XX-lea, ca urmare a creșterii fără precedent a numărului de persoane vârstnice în lume.
„Demența este o boală a creierului caracterizată prin deteriorări cognitive globale, cu afectarea semnificativă a memoriei, judecății, limbajului, atenției, iar demența în boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, la nivel mondial. Debutul bolii este, de regulă, insidios și apare la persoane cu vârste între 50 și 70 de ani, boala fiind lent progresivă și afectează în special femeile, atât direct, cât și indirect, prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de demență, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane. După câțiva ani de evoluție, sunt adesea prezente dificultăți severe de exprimare (afazie), incapacitate de coordonare (apraxie), pierderea capacității de a recunoaște obiecte, persoane (agnozie), iar în faze avansate pacientul poate dezvolta tulburări motorii și ale mersului, determinând treptat imobilizarea la pat” , explică dr. Alina Ungureanu, SPMS Săpoca, care menționează că „supraviețuirea medie a pacienților cu Alzheimer este de 8 ani de la debutul bolii, cu extreme între 1 și 20 de ani”.
Factori de risc
Boala Alzheimer și demența vasculară sunt considerate responsabile pentru până la 90% din cazurile de demență diagnosticate. Cauzele și mecanismele de producere ale bolii Alzheimer nu se cunosc în totalitate și cu exactitate, însă „factorii de risc cel mai frecvent implicați în apariția demenței de tip Alzheimer sunt: încărcătura genetică (existența unei rude de gradul I diagnosticată cu demență de tip Alzheimer), istoricul de traumatisme cranio-cerebrale, bolile cardiovasculare, terapia hormonală de substituție (un studiu recent a demonstrat că riscul de a dezvolta demență, inclusiv boala Alzheimer, este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutivă cu estrogeni și progesteron) dar s-a constatat și o asociere între Sindromul Down (trisomia 21) și demența în boala Alzheimer. Există două tipuri de demență în boala Alzheimer – cu debut tardiv, după vârsta de 65 de ani, și cu debut precoce, înainte de 65 de ani. Aproximativ 10-15% din pacienți prezintă, concomitent, demență de tip Alzheimer și demență vasculară”, explică dr. Alina Ungureanu.
Diagnostic și tratament
„Pentru a pune diagnosticul de demență trebuie ca mai multe sfere ale activității mintale să fie afectate: memoria, limbajul, orientarea spațială, emoțiile sau personalitatea și cogniția”, adaugă dr. Elena Ungureanu, medic primar psihiatru, Insitutul de Psihiatrie „Socola” din Iași.
Până în prezent, nu s-a descoperit un tratament care să vindece boala Alzheimer, dar există anumite medicamente care, asociate cu modificări ale stilului de viață, pot duce la încetinirea evoluției bolii, astfel încât persoanele suferinde să rămână independente pentru cât mai mult timp.
„Medicamentele folosite în tratamentul demenței pot încetini declinul cognitiv. Uneori se obține chiar și o îmbunătățire a cogniției, însă nu se modifică procesul morbid subiacent. De asemenea, tratamentul specific poate ameliora simptomatologia asociată (depresia, insomnia, tulburările de comportament etc), îmbunătățind calitatea vieții pacienților și a familiilor acestora”, mai spune medicul ieșean.
Îngrijirea pacienților
Tratamentul bolii Alzheimer este complex și cuprinde atât tratamentul medicamentos cât și terapia psihologică și comportamentală, toate acestea având drept scop încetinirea evoluției bolii. Diagnosticarea în faza de debut a bolii și instituirea terapiei adecvate sunt esențiale în maximizarea succesului terapeutic. Persoana care îngrijește un bolnav cu Alzheimer trebuie să poată înțelege trăirile pacientului, să gândească împreună cu el și sa decidă ce este mai bine pentru acesta.
„Îngrijirea pacienților diagnosticați cu boala Alzheimer este o parte importantă din orice plan de tratament și depinde foarte mult de stadiul de evoluție a bolii. În faza inițială, de exemplu, când bolnavii au un grad mare de independență, membrii familiilor nu vor fi solicitați foarte mult. Pe măsură de boala Alzheimer evoluează, nevoile celor afectați vor fi din ce în ce mai mari, deoarece nu se vor mai putea descurca singuri. Bolnavii vor avea nevoie de cineva care să-i hrănească, să-i spele și să-i ajute să facă mișcare. În etapa finală a maladiei Alzheimer, membrii familiilor bolnavilor vor fi obligați să apeleze la îngrijitori specializați sau la serviciile unor cămine de bătrâni”, detaliază medicul Alina Ungureanu, subliniind că persoanele cu Alzheimer au nevoi speciale și necesită îngijiri deosebite.
Temporizarea bolii
Majoritatea demențelor sunt cronice, ireversibile și progresive, dar termenul de „demență” nu implică automat și ireversibilitate, aproximativ o treime dintre pacienții care se prezintă la evaluarea inițială având sindroame demențiale parțial reversibile, spun medicii psihiatri.
„Din nefericire, nu putem modifica predispoziția genetică a anumitor persoane de a dezvolta această boală, dar putem acționa la nivelul factorilor modificabili, prin: monitorizarea tensiunii arteriale și tratarea corectă a acesteia atunci când e cazul; prevenirea și tratarea diabetului zaharat; corectarea dislipidemiilor (nivel crescut de grăsimi în sânge); evitarea fumatului și a consumului de alcool cât și a drogurilor; identificarea și corectarea deficitului de vitamina B12 și fosfați, aport corect de antioxidanți (vitaminele A, C, E), dietă bogată în acizi grași omega 3; menținerea unei activități sociale și intelectuale bogate, în mod constant; evitarea stresului; respectarea orarelor cotidiene corecte de somn și odihnă; practicarea activității fizice și evitarea sedentarismului”, mai spune dr. Alina Ungureanu.
Stigmatizarea, o problemă care cere rezolvare
Studiul demențelor, din punct de vedere al metodelor de prevenție, diagnostic și tratament, a înregistrat o evoluție importantă în cursul ultimilor douăzeci de ani, din partea tuturor specialiștilor implicați. Deși impactul activităților dedicate conștientizării simptomatologiei bolii Alzheimer este în creștere, stigmatizarea și dezinformarea rămân probleme globale care necesită o abordare concentrată, de lungă durată și care să cuprindă mai multe niveluri.
„Demența Alzheimer este adesea ascunsă, trecută sub tăcere sau ignorată, atât de pacienți, cât și de către familie și prieteni. În realitate, persoana care suferă de demență, pe lângă tratament și îngrijire de specialitate, are foarte mare nevoie și de sprijin din partea familiei, a prietenilor și a comunității”, spune medicul psihiatru Elena Ungureanu, Institutul „Socola”.
„Luând în considerare numai cazurile de demență Alzheimer și, fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demență sunt afectate încă 3-4 persoane, calitatea vieții a cel puțin un milion de oameni din țara noastră este profund perturbată”, atrage atenția medicul ieșean.
Ce este demența?
Peste 10 milioane de cazuri noi de demență sunt diagnosticate în fiecare an în întreaga lume, adică un caz nou la fiecare 3,2 secunde. Potrivit Alzheimer’s Desease International, aproximativ 60% dintre persoanele cu demență trăiesc în țări cu venituri mici și medii. Cel mai mare număr de persoane afectate de boala Alzheimer se înregistrează în țările în curs de dezvoltare, iar cea mai rapidă creștere a populației vârstnice, afectate de această patologie, are loc în China, India și vecinii lor din Asia de Sud și Pacificul de Vest. În prezent, demența este a cincea principală cauză de deces în lume.
Demenţa este un termen umbrelă pentru o gamă largă de simptome care sunt cauzate de tulburări ce afectează creierul şi impactul acestora asupra memoriei, gândirii, comportamentului şi emoţiilor. Această afecţiune a fost identificată pentru prima dată, în 1906, de medicul german Alois Alzheimer. Alte tipuri de demenţă includ demenţa vasculară, demenţa cu corp Lewy şi demenţa fronto-temporală. Potrivit World Alzheimer Report 2022, ADI estimează că 75% dintre persoanele cu demenţă nu sunt diagnosticate la nivel global, iar această rată ar putea fi chiar de până la 90% în unele ţări cu venituri mici şi medii.
Statistici
Peste 300.000 de români erau în evidențele medicilor cu boala Alzheimer, în anul 2016, cu o rată a diagnosticării ce se situează între 10-15%, dar se estimează că numărul acestora este mult mai mare, această boală fiind subdiagnosticată. În anul 2022 au fost raportate de către medicii de familie, 7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu această maladie, transmite Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
În Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca, anul trecut au fosti internați 292 de pacienți cu demență, dintre care 135 femei și 157 bărbați. Cei mai mulți pacienți fac parte din grupa de vârstă 71-80 de ani (107), dar au fost și 2 pacienți cu vârste între 40 și 50 de ani, ceea ce arată că prevalența este în creștere și la categoriile de vârstă mai scăzute. Dintre cei 292 de pacenți
În Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași, în anul 2022 au fost internați 1.650 de pacienți cu demență, 105 dintre aceștia fiind cu demență în boala Alzheimer. În primele 8 luni ale anului 2023, numărul pacienților cu demență a fost de 1.242, dintre 93 cu demență în boala Alzheimer, potrivit unității medicale.
Alzheimer, problemă de sănătate publică
OMS recunoaște demența ca o prioritate de sănătate publică, iar în mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătății a aprobat Planul de acțiune global privind răspunsul de sănătate publică la demență 2017-2025. Acesta oferă un plan de acțiune pentru factorii de decizie, partenerii internaționali, regionali și naționali și OMS în abordarea demenței ca prioritate de sănătate publică; creșterea gradului de conștientizare a demenței și crearea unei societăți care să includă demența; reducerea riscului de demență; diagnostic, tratament și îngrijire; sisteme informatice pentru demență; sprijin pentru îngrijitorii de demență; precum și cercetare și inovare.
Pentru a facilita monitorizarea planului de acțiune global pentru demență, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru demență (GDO), un portal care adună date de țară privind 35 de indicatori cheie ai demenței din cele șapte domenii strategice ale planului de acțiune global și a lansat Platforma de schimb de cunoștințe GDO, un depozit de exemple de bune practici în domeniul demenței, cu scopul de a stimula învățarea reciprocă și schimbul multidirecțional la nivel global.
În țara noastră nu este însă recunoscut faptul că demența reprezintă o problemă de sănătate publică și nu a fost elaborată o strategie națională privind această afecțiune.
Povara economică a demenței
Pe lângă efectele și povara socială privind îngrijirea pacienților cu Alzheimer, această maladii necesită și costuri enorme de îngrijire. „Demența are impact fizic, psihologic, social și economic, nu numai pentru persoanele care trăiesc cu demență, ci și pentru îngrijitorii lor, familii și societate în general. Există adesea o lipsă de conștientizare și înțelegere a demenței, ceea ce duce la stigmatizare și bariere în calea diagnosticului și îngrijirii”, menționează INSP.
Demenţa poate afecta uneori şi persoanele cu vârsta sub 65 de ani, iar evoluţia boli face ca cei afectaţi să nu se mai poată îngriji singuri, având nevoie de ajutor în toate aspectele vieţii de zi cu zi și constituie principala cauză de dizabilitate şi dependenţă în rândul vârstnicilor.
„Luând în considerare numai cazurile de demență Alzheimer și, fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demență sunt implicate încă 3-4 persoane, calitatea vieții a cel puțin 1 milion de oameni în țara noastră este profund perturbată”, potrivit healthdata.org
Potrivit OMS, în anul 2019, povara economică a demenței la nivel global a fost de 1,3 trilioane de dolari, aproximativ 50% din aceste costuri fiind atribuite îngrijirii oferite de membrii familiei și de prietenii apropiați (calculat la o medie de 5 ore de îngrijire și supraveghere pe zi).
