Planul Național de Control al Cancerului, promulgat de președintele Iohannis

Legea de este considerată cel mai important proiect medical, care va aduce România la realitatea momentului, prin realizarea screeningului la nivel de masă, medicamente inovative și stabilirea unui traseu standardizat și rapid al pacientului, în contextul în care 40% dintre cancere sunt prevenibile.

 

Sănătatea nu trebuie să reprezinte o miză electorală sau un prilej pentru demagogie şi oportunism politic, a spus preşedintele Klaus Iohannis, la ceremonia de promulgare a legii prin care a fost aprobat Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului, organizată la Palatul Cotroceni. La eveniment au participat profesioniștii care au inițiat, redactat și susținut proiectul, politicienii care l-au aprobat, reprezentanții pacienților, dar și premierul Nicolae Ciucă și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în responsabilitatea cărora intră asigurarea condițiilor de aplicare a legii.

„Am urmărit îndeaproape parcursul proiectului și mă bucur să constat că interesul pacientului a fost prioritar. Sănătatea nu este și nu trebuie să reprezinte niciodată o miză electorală sau un prilej pentru demagogie și oportunism politic. Starea de sănătate a unei națiuni este un vector indiscutabil pentru progres și, din această perspectivă, se impune ca politicile publice în acest domeniu să fie bine fundamentate”, a spus președintele Klaus Iohannis, care și-a exprimat aprecierea față de modul în care „toți cei cu responsabilități în promovarea actului normativ au înțeles apelul transmis în urmă cu mai puțin de 11 luni, cu ocazia lansării proiectului acestui plan”.

 

Șeful statului a subliniat că maniera în care autoritățile, specialiștii și pacienții au colaborat pentru ca acest proiect să fie finalizat reprezintă „un standard de bune practici, care merită multiplicat nu doar în sănătate, ci și în multe alte «domenii»”.

Președintele Iohannis a promis că se va implica în continuare în susținerea și aplicarea legii, exprimându-și încrederea că, deși rezultatele nu vor apărea peste noapte, un efort comun, la nivel național, va aduce îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Șeful statului a atras atenția că în numele tuturor celor care au pierdut lupta cu această boală și al celor care astăzi se confruntă cu un diagnostic dramatic, autoritățile și profesioniștii în domeniu au datoria de a aplica acest plan.

„Sunt progrese remarcabile ale științei medicale, sunt tehnologii de ultimă generație care transformă cancerul într-o boală care poate fi controlată. Românii au dreptul la aceste inovații ale prezentului. Prin legea promulgată astăzi, transpunem în practică dreptul fundamental la sănătate. Actorii cu responsabilități, în parteneriat cu mediul academic și mediul privat, au obligația de a identifica soluțiile, pentru a permite accesul larg la opțiuni terapeutice adecvate”, a subliniat Klaus Iohannis.

 

În același timp, președintele a atras atenția că „acțiunea doar pe componenta clinică nu va reuși să influențeze în mod semnificativ statisticile privind mortalitatea și morbiditatea prin cancer. (…) Ocupăm locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea care poate fi prevenită. Aproape jumătate dintre decesele din anul 2019 pot fi atribuite factorilor de risc comportamentali, inclusiv fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută. Factorii de mediu, precum poluarea aerului, contribuie, de asemenea, la un număr considerabil de decese”, a arătat Iohannis, îndemnând la acțiune susținută în promovarea unei politici unitare de prevenție și educație pentru sănătate, în care rolul societății civile este esențial pentru creșterea nivelului de alfabetizare în sănătate al populației.

„Accesul la informații de încredere poate fi salvator, ghidând pacientul către depistarea precoce a bolilor și tratamentul corespunzător”, a mai spus Iohannis, cerând ca resursele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care reprezintă o oportunitate extraordinară pentru investiții importante în lupta împotriva cancerului, să fie valorificate eficient și la potențialul maxim.

 

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) din România consideră că promulgarea legii Planului Național de Combatere și Control al Cancerului de către președintele Klaus Iohannis, reprezintă „o zi istorică pentru România și o șansă în plus la viață pentru pacienţii cu cancer”.

„Au fost necesari 21 de ani (din 2001) de când Asociația Bolnavilor de Cancer a cerut Ministerului Sănătății un Program Național de Cancer! Iată că acest deziderat a fost transformat în realitate printr-un gest fără precedent de solidaritate (…). Pentru pacienţii cu cancer din România s-a aprins luminița de la capătul tunelului – acces la investigații și tratamente inovatoare bazate pe o medicina personalizată, iar pentru cetățenii României, programe de screening care vor da o șansa în plus celor nou diagnosticați într-o fază incipientă a bolii. Un drum lung și greu, cu multe cutremure în interiorul clasei politice decidente, dar și cu vieți pierdute, care ar fi putut fi salvate dacă am fi avut un plan național de cancer”, transmite FABC, care în numele pacienților cu cancer mulțumește politicienilor, specialiștilor în oncologie, pacienților, societății civile, mass-media și tuturor structurilor implicate în realizarea acestui plan și în mod deosebit președintelui Klaus Iohannis și conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial.

 

Planul Național al Cancerului prevede că toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre UE, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, între care: servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de psiho-oncologie, onconutriţie şi oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.

Planul se implementează în perioada 2023-2030 şi reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional. Documentul se actualizează în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de OMS şi la nivelul Uniunii Europene.

Ministerul Sănătăţii „este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea cancerului. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor sunt responsabile de îndeplinirea măsurilor din plan”, prevede legea.

 

Finanțarea va fi realizată în principal de către Ministerul Sănătăţii, de la bugetul de stat, iar suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar Ministerul Finanţelor creează şi finanţează un fond de inovaţie în sănătate prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Îndeplinirea tuturor obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului constituie „obligaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice”.

În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul trebuie să aprobe, prin Hotărâre, normele de aplicare şi de implementare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală.

Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.