Bibliotecă „Vasile Voiculescu”, restaurată și transformată în Centru Expozițional, Cultural și Turistic
Lucrările de consolidare, reabilitare și restaurare ale clădirii de patrimoniu din centrul Buzăului au fost finalizate, dar bijuteria arhitecturală va fi accesibilă publicului abia anul viitor, după dotarea completă cu mobilier și un sistem IA integrat.
S-au finalizat lucrările de consolidare, reabilitare și restaurare a clădirii în care a funcționat Biblioteca Județeană „V. Voiculescu”, monument istoric reprezentativ pentru județul Buzău, salvat astfel de la prăbușire printr-un proiect cu finanțare europeană. Astăzi a avut loc recepția lucrărilor începute în urmă cu trei ani, care au transformat obiectivul de patrimoniu într-o „bijuterie” cu valenţe istorice și arhitecturale autentice, ce va deveni Centru Expozițional, Cultural și Turistic și va fi inclus în circuitul turistic al județului, ca „poartă de intrare” în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului.
Vizitatorii trebuie să mai aibă însă răbdare un an până vor putea admira noua bijuterie arhitecturală și noile spații amenajate, perioadă în care se vor finaliza și dotările cu mobilier de epocă și amenajările interioare.
Proiectul „Consolidare, restaurare și dotare Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu” reprezintă o investiție de 24.180.582,27 lei, realizată din fonduri europene, de la bugetul național și cu contribuția Consiliului Județean Buzău, din care reabilitarea clădirii a costat peste 10 milioane de lei. Lucrările, începute în vara anului 2022, au permis extinderea suprafeței utile a imobilului, obținându-se 76 de spații, din care 51 amenajate în scop expozitional și turistic.
HUB cutural, arhitectural și turistic
După finalizarea lucrărilor de amenajare interioară și exterioară, clădirea monument istoric, cu arhitectura şi istoria sa bogată, va putea fi considerată un adevărat HUB cultural, arhitectural şi turistic, susțin reprezentanții Consiliului Județean Buzău – beneficiarul proiectului. Prin consolidarea, restaurarea și dotarea acestui obiectiv s-a urmărit să se obțină un edificiu arhitectonic în spiritul sitului istoric, cu păstrarea unor elemente caracteristice secolului XIX.
Proiectul are ca obiectiv impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale. Spaţiile de expunere, configurate pe tematici diverse, vor găzdui evenimente „de înaltă ținută”, cu scopul conservării, protejării și valorificării patrimoniului cultural și a identității cultural-istorice a Buzăului, în context regional, național și european.
„Acest obiectiv va deveni, din punctul meu de vedere, cel mai important centru cultural din județul Buzău și, zic eu, printre cele mai importante din țară. Orice persoană care vine în Buzău trebuie să vină mai întâi aici, unde își va face o părere despre tot ce găsește în județ, pentru ca apoi să-și dorească să-l viziteze. Va deveni un brand al Buzăului. Eu mă bucur că sediul bibliotecii care, istoric, a avut mai multe destinații, va deveni Centru Expozițional, Cultural și Turistic al județului”, a spus Adrian Petre, președinte interimar CJ Buzău, cu prilejul recepției lucrărilor de consolidare și reabilitare a clădirii de patrimoniu.
Strălucirea aulei „Basil Iorgulescu”
La parterul clădirii, aula „Basil Iorgulescu” întâmpină vizitatorii cu o strălucire aparte – elemente decorative restaurate cu plăci ceramice, motive vegetale şi geometrice și elemente florale acoperite cu aproximativ 30 de grame de foiță de aur. „La partea artistică a lucrat, aproape doi ani, pictorița autorizată Roxana Pitz. Totul este făcut în foiță de aur, imitație de marmură și granit și a fost aprobat de Ministerul Culturii. Partea exterioară a fost coordonată de cel mai mare restaurator în piatră, domnul Dăbuleanu. Ministerul Culturii a intervenit destul de des în urmărirea lucrărilor și nu ne-a lăsat să dăm greș”, a subliniat Ionel Gagu, constructor.
Mâinile „de aur” ale artistei au restaurat aproape 600 mp de interior, alegând să readucă spațiul fostei biblioteci la viață „într-o lumină mai caldă, prin îndepărtarea straturilor vechi, poleirea cu foiță aurie a elementelor decorative, texturarea suprafețelor, redarea culorilor. Este o poveste vizuală, un dialog între trecut și prezent, între materie și simboluri, între artă și memorie, plină de elementele care m-au inspirat: marmura m-a purtat în zona fosilelor prin tușele și elementele prezente în structura ei, povestea pietrei – pe care o întâlnim la cetăți ca simbol al durabilității și în urarea tradițională «Casă de piatră!» rostită la întemeierea unei familii. În spațiile unde nu am texturat piatră sau marmură am folosit o tușă impresionistă… Mai este și piatra lunii pe care mi-am imaginat-o în zona de la baza soclurilor ramificațiilor…”, a explicat Roxana Pitz.
Arc peste timp
La intrarea în fiecare dintre spațiile noului centru, cu ajutorul unor plăcuțe de identificare se va evidenția destinația acestuia de-a lungul timpului, de la perioada în care clădirea aparținea familiei Garoflid (până în anul 1909), ca locuință, la perioada 1914-1984 când în această clădire au funcționat diverse instituții publice – Administrația Financiară, Miliția, etc. -, la perioada 1984-2018 când în imobil a funcționat Biblioteca Municipală, respectiv Bibliotecă Județeană și a intrat într-un amplu proces de reabilitare, ajungând la destinația actuală. Începând din vara anului viitor, atât clădirea, de o excepțională valoare arhitecturală, cât și spațiile de expunere, dotate cu vitrine inteligente, vor putea fi admirate de publicul larg, care va fi purtat, cu ajutorul realității virtuale, între Buzăul de altădată și Buzăul de astăzi, astfel încât, la final, să-și dorească să descopere „la pas”, atracțiile turistice ale județului.
Arhitectura spațiilor interioare a fost proiectată pentru a putea oferi condiții moderne pentru desfășurarea a unor evenimente de înaltă ținută: expoziţii cu tematici diverse şi inedite, lansări de carte, ateliere de arte, meşteşuguri tradiţionale, arhitectură, multimedia, orientare turistică, gastronomie etc. Elemente inovative vor permite vizitatorilor să imerseze într-un univers cu valențe moderne, ancorate în dinamica culturală a prezentului, și să descopere, virtual, atracţiile turistice buzoiene. Totodată, se urmărește permanentizarea unor manifestări culturale menite să polarizeze interesul turiștilor pe segmentul cultural (expoziții de carte veche, publicații ale minorităților etnice, conferințe etc).
Experiențe unice
Reprezentanți ai echipei de proiect au făcut un tur ghidat al obiectivului restaurat. Circuitul de vizitare va începe chiar cu aula „Basil Iorgulescu”, unde turiștii vor fi întâmpinați de o vitrină tetravalentă, unică în Buzău, în care vor fi expuse elemente definitorii ale județului – stema județului, cămașa cu altiță, un mineral din Ținutul Buzăului, un element al stilului arhitectural neoromânesc al clădirii.
Tot la parter vor vor fi amenajate săli cu funcționalitate diversă, dotate cu tehnologie modernă. O hologramă funcțională „va permite vizitatorilor să exploreze, virtual, toate spațiile Centrului Expozițional, Cultural și Turistic, precum și tot ceea ce poate fi vizitat din punct de vedere turistic, în județ”, a subliniat Liliana Nicolae, managerul de proiect.
Subsolul va găzdui, între altele, două spații destinate turismului oenologic, unde va fi expusă povestea viei și vinului. „Reconstituim, de fapt, o atmosferă specifică unei crame. O vitrină inteligentă va prezenta materiale despre istoriea vinului în județul Buzău, iar în alt spațiu va fi o butaforie a unei mustării. Vom avea, de asemenea, un colțișor de birt de la începutul secolului XX, perioadă în care s-a edificat această construcție, pe locul fostei case a familiei Garoflid. Invităm turiștii să descopere vinurile și podgoriile buzoiene și totodată să meargă acolo, să descopere cramele din județul nostru”, a detaliat Nicoleta Gâlmeanu, consilier de turism al CJ Buzău.
La etaj vor fi amenajate expoziții și ateliere de creație, iar la mansardă, folosită îninte de restarurare ca spațiu de depozitare, vor fi organizate expoziții și evenimente culturale.
Sărata Monteoru – „perla” turismului buzoian
Unul dintre principalele obiective ale proiectului, promovarea turismului, va fi atins prin organizarea de expoziţii care vor aduce în atenția turiștilor toată istoria județului, prezentarea obiectivelor turistice din Geoparcul UNESCO „Ținutul Buzăului”, din care nu putea lipsi povestea Stațiunii „Sărata Monteoru”. „Vrem să trezim interesul celor interesați de stațiunea Sărata Monteoru și să-i determinăm să-și dorească să descopere frumusețile de acolo. În acest scop am căutat să câteva elemente care să incite, iar vila familiei Monteoru este, desigur, reprezentativă. O reproducere a foișorului din pavilionul vilei familiei Monteoru, inclusiv a lampadarelor care iluminează acest spațiu păstrează acea atmosferă sfârșit de secol XIX și început de secol XX”, a detaliat Nicoleta Gâlmeanu.
Istoria Minei de petrol de la Sărata Monteoru și tradiția exploatării zăcămintelor de sare din zona de munte a județului sunt prezente în două săli de la subsolul clădirii. „Avem unul dintre cele mai importante zăcăminte de sare din România, în județul Buzău și îl promovăm atât ca resursă- arie protejată -, cât și ca meșteșug. Ca bogăție a solului și subsolului, sarea este legată de petrol, așa că avem și o zonă dedicată minei de petrol de la Sărata Monteoru, unde vor fi expuse, într-un cadru organizat, elemente autentice, puse la dispoziția centrului expozițional, pe toată durata funcționării acestuia, de către OMV. Tot aici va rula un film cu istoria minei de petrol”, au explicat Nicoleta Gâlmeanu și Liliana Nicolae.
Tur ghidat
Între cele 51 de spații expoziționale, de care va dispune noul Centru Expozițional, Cultural și Turistic al Buzăului, se evidențiază replicile fațadelor unor case tradiționale, una în alb și albastru acoperită cu stuf – reprezentativă pentru zona de câmpie, și alta din lemn, cu prispă – specifică arhitecturii din zona de munte din nordul județului. „Sunt două spații interconectate, dedicate Ținutului Buzăului ca și destinație EDEN. Am căutat să recosntituim fațadele a două case tradiționale, una din zona de munte, iar cealaltă din zona de confluență câmpie-deal și să păstrăm elementele arhitecturale specifice județului nostru, pe care încercăm astfel să le promovăm. Avem albastrul «de Buzău», creat împreună cu colegul nostru expert în patrimoniu, culoare reprezentativă pentru casele zona de câmpie a județului, și acoperișul din stuf”, a explicat Nicoleta Gâlmeanu.
„Albastrul specific era dat de o substanță folosită la impermeabilizarea clădirilor respective”, a completat Liliana Nicolae, manager de proiect.
Un alt spațiu inedit este cel în care va fi ilustrată gastronomia județului și meșteșugurile păstrate în satele buzoiene. Pe lângă obiectele tradiționale adunate și puse în valoare inclusiv cu ajutorul noilor tehnologii, inițiatorii proiectului au gândit pentru această încăpere un tavan special, cu calendarul popular. „Diversificând oferta cultural-turistică a judeţului Buzău, creşte accesibilitatea la cultură şi turism, ceea ce atrage după sine obţinerea unui produs de calitate. Vom mijloci realizarea de parteneriate publice-private, instituţionale şi sprijin în domeniu reconversiei profesionale în domeniul industriilor creative”, a concluzionat președintele interimar al CJ Buzău, Adrian Petre.
Scurt istoric al „bijuteriei” arhitecturale
Clădirea consolidată, reabilitată și dotată cu finanțate din FEDR, a fost inițial locuința familiei lui Constantin Garoflid, om politic, mare moșier și ministru al Agriculturii în perioada interbelică. În 1909, imobilul din strada Unirii, nr. 301A, a fost vândut Ministerului Finanțelor. Refăcut după un proiect al arhitectului Grigore Cerchez, edificiul a fost inaugurat în anul 1914 şi în scurt timp a devenit şi simbol al rafinamentului arhitecturii neoromâneşti la Buzău.
Din 1914 până în 1984 a fost sediul unor instituții publice, precum Administrația Financiară, Consiliul Popular Orășenesc, Direcția Agricolă, Societatea Avicolă, Miliția Buzău, după care a găzduit Biblioteca Municipală, care în 1974 primește statutul de Bibliotecă Județeană, iar în 1991 primește numele scriitorului, filosofului și medicului Vasile Voiculescu, nume de referință pentru Buzău.
În 2018, obiectivul de patrimoniu, aflat într-o stare avansată de degradare, intră într-un amplu proces de reabilitare, iar din 2019, Biblioteca Județeană funcționează într-un spațiu închiriat, unde va mai sta cel puțin încă 5 ani, pentru că proiectul de finanțare prevede ca, în această perioadă, în clădirea restaurată să funcționeze un Centru Expozițional, Cultural și Turistic.
Repere financiare
Lucrările de consolidare și reabilitare a monumentului istoric, prevăzute a se încheia în 2023, au fost realizate în perioada 2022-2025 de Concas SA Buzău, în asociere Romconstruct Group SRL Ploieşti, întârzierile fiind justificate de problemele întâmpinate la subsolul clădirii, unde a fost nevoie de lucrări ce nu erau prevăzute în contractul inițial.
Valoarea totală a proiectului, realizat în două etape, este de 24.180.582,27 lei cu TVA, din care: 17.258.645,42 lei cu TVA – valoare eligibilă nerambursabilă din FEDR (85%), 2.639.557,55 lei cu TVA – valoare eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional (13%), 406.085,76 lei cu TVA – valoarea cofinanţării eligibile a beneficiarului (2%), 3.876.293,54 lei cu TVA – valoare neeligibilă.
Prima etapă, finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020, având ca perioada de implementare 12.03.2019 – 31.12.2023, a avut un buget de 10.609.668,26 lei cu TVA, iar cea de-a doua etapă, finanțată prin Programul Regional Sud – Est 2021-2027, având ca termen de implementare 01.01.2024 – 31.08.2026, are un buget de 13.570.914,01 lei cu TVA.
Județul Buzău are pe lista Ministerului Culturii 869 de monumente istorice.
Credit foto: Ciprian Sterian & Cristina Moise
