Colegiul Medicilor și organizațiile de pacienți vor colabora pentru dezvoltarea sistemului de sănătate

Împreună, aceștia vor sprijini îmbunătăţirea relaţiei medic – pacient și dezvoltarea profesiei de medic, în vederea dezvoltării și consolidării sistemului de sănătate din România.

Daniel Coriu

Printr-un protocol de colaborare semnat joi, Colegiul Medicilor din România și mai multe organizații de pacienți au decis ca printr-o voce comună să susțină deciziile privind dezvoltarea și consolidarea sistemului de sănătate din România, îmbunătățirea relației medic-pacient, dezvoltarea profesiei de medic, îmbunătățirea continuă a îngrijirilor acordate pacienţilor şi au făcut un apel pentru ca ghidurile terapeutice să intre sub jurisdicţia profesională a CMR.

„Prin acest parteneriat avem două obiective esenţiale. În primul rând, să fim o voce comună, noi, ca profesionişti, şi dumneavoastră, ca pacienţi, ca reprezentanţi ai pacienţilor şi, bineînţeles, ai societăţii româneşti, pentru ca tot ce înseamnă decizie în sistemul sanitar să fie în dezbatere publică și să venim cu ideile, cu contribuţia noastră. Al doilea obiectiv al acestui parteneriat este legate de ghidurile de bună practică medicală, care reprezintă un set de recomandări despre diagnostic şi tratament și care ajută medicul practician să desfăşoare un act medical corect. Este în beneficiul medicului, dar şi al pacientului”, a declarat preşedintele CMR, Daniel Coriu.

Acesta a subliniat că ghidurile de bună practică medicală ar trebui să fie elaborate de Colegiul Medicilor și să respecte două cerinţe importante, să se construiască pe baza dovezilor ştiinţifice şi să fie actuale, pentru că „medicina are o dinamică foarte rapidă. Ceea ce ieri era adevărat, astăzi se schimbă. (…) În toate ţările civilizate aceste ghiduri sunt făcute de societăţile profesionale şi actualizate de câte ori este nevoie”, a afirmat Coriu.

Radu Ganescu

Reprezentantul Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Radu Gănescu, a subliniat la rândul său că reglementările trebuie să ţină pasul cu inovaţia şi ştiinţa, având în vedere că „medicina evoluează. Știm că ştiinţa este ceva care ne ajută din ce în ce mai mult să devenim o societate normală sau să devenim din pacienţi persoane sănătoase, dar aceste lucruri se pot face numai dacă şi reglementările ţin pasul cu inovaţia şi cu ştiinţa. Din păcate, ştim cu toţii că în România vorbeam de fiecare dată de acces întârziat la medicamente inovative, acces întârziat la terapii genice sau la monitorizare din punct de vedere al noilor sisteme de monitorizare”, a declarat Gănescu.

În completare, Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), a arătat că „decalajul” între România şi unele ţări din Uniunea Europeană privind accesul la inovaţie este de 5-6 ani.

Rozalina Lapadatu

Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), Rozalina Lăpădatu, a evidenţiat că ghidurile terapeutice reprezintă „baza ştiinţifică” a tratării unei boli și vor „prezenta toate metodele de diagnostic şi tratament existente validate medical şi ştiinţific”.

În prima etapă, protocolul de colaborare s-a semnat între Colegiul Medicilor din România şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Alianţa Pacienţilor Cronici din România, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune din România, Asociaţia Transplantaţilor din România, Federaţia Asociaţiilor Diabeticilor din România, Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă, Asociaţia Naţională a Hemofilicilor din România.

Protocolul va fi semnat în perioada următoare și de alte organizaţii de pacienți.