Cum vrea OMS să lupte împotriva viitoarelor pandemii
În cadrul celei de-a 76-a reuniuni a OMS, statele membre negociază noi reguli prin care să poată face faţă pandemiilor viitoare, urmate de adoptarea unui acord cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, până în mai 2024.
La cea de-a 76-a reuniune anuală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care are loc la Geneva, în perioada 21-30 mai, se discută despre prioritățile actuale și viitoare pentru problemele de sănătate publică de importanță globală.
Reprezentanții statelor membre negociază, în acest context, încheierea unui acord pandemic de mare anvergură, propus de Uniunea Europeană și apreciat de șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, o prioritate, un „angajament generaţional că nu ne vom întoarce la vechiul ciclu de panică şi neglijenţă”. Acordul urmărește să consolideze apărarea lumii împotriva noilor agenţi patogeni după pandemia COVID-19, care a ucis aproape 7 milioane de oameni.
Noile reguli ar urma să fie respectate de către cele 194 de ţări membre ale agenţiei de sănătate a ONU pentru a face față pandemiilor. În cadrul negocierilor au fost depășite rezervele iniţiale ale Statelor Unite, iar statele membre au convenit deja că acordul pandemic ar trebui să fie obligatoriu din punct de vedere juridic pentru cei care îl semnează și s-a stabilit ca ţintă pentru adoptarea lui, luna mai 2024.
Acordul pandemic ar fi al doilea de acest tip în domeniul sănătăţii, după Convenţia-cadru din 2003 privind controlul tutunului, care vizează reducerea fumatului prin intermediul impozitării şi al normelor privind etichetarea şi publicitatea.
OMS dispune deja de norme obligatorii cunoscute sub denumirea de „Regulamentul sanitar internaţional” care, în 2005, a stabilit obligaţiile ţărilor în cazul în care evenimentele de sănătate publică au potenţialul de a trece graniţele. Printre acestea se numără informarea imediată a OMS cu privire la o urgenţă sanitară şi măsuri privind comerţul şi călătoriile. Adoptate după izbucnirea epidemiei de SARS din 2002-2003, aceste regulamente sunt considerate în continuare adecvate pentru epidemii regionale, cum ar fi Ebola, dar inadecvate pentru o pandemie globală. Aceste reglementări sunt, de asemenea, în curs de revizuire în urma COVID-19.
Cu toate acestea, tratatul propus a fost criticat pe reţelele de socializare, mai ales de criticii de dreapta, care au avertizat că ar putea duce la cedarea autorităţii ţărilor către OMS. Organismul respinge cu tărie acest lucru, subliniind că guvernele conduc negocierile şi sunt libere să respingă acordul.
Uniunea Europeană, care a propus acordul, este considerată cel mai mare susţinător al acestuia. Ţările în curs de dezvoltare, în special cele din Africa, doresc să folosească negocierile pentru a asigura un acces mai bun la vaccinuri, în urma acuzaţiilor de „apartheid al vaccinurilor” formulate de Tedros.
După cinci runde de negocieri oficiale, ultimul proiect de tratat, de 208 pagini, include încă mii de paranteze, care marchează zonele de dezacord sau limbajul nehotărât, inclusiv în ceea ce priveşte definiţia cuvântului „pandemie”. Cu atât de multe ţări membre implicate, asigurarea unui acord ar putea fi dificilă.
Nu este încă destul de clar cum se vor putea armoniza regulamentele din 2005 cu noul acord privind pandemia, dar o sugestie ar fi că trebuie să fie complementare, astfel încât normele existente să se aplice în cazul focarelor locale, iar noile norme să intre în vigoare în cazul în care OMS declară o pandemie.
Nici ce se întâmplă dacă măsurile nu sunt respectate nu este clar. Un copreşedinte al discuţiilor a declarat că ar fi de preferat să existe un proces de evaluare inter pares, în loc să fie sancţionate statele care nu se conformează.
Separat au loc discuții privind reformarea normelor din 2005, ţările propunând aproximativ 300 de amendamente. Propunerile iniţiale ale SUA vizau sporirea transparenţei şi acordarea accesului mai rapid al OMS la focarele de infecţie.
China a permis echipelor de experţi conduse de OMS să viziteze epicentrul COVID-19 din Wuhan, dar OMS afirmă că Beijingul încă nu a comunicat date clinice de la primele cazuri, care ar putea oferi indicii despre originea virusului SARSCoV-2.
