Farmacist Oana Gheorghiu: Suplimentele alimentare, între reclamă, beneficii și riscuri

Promovate uneori incorect, suplimentele alimentare prezentate ca „naturale, fără efecte adverse” pot prezenta riscuri şi reacţii adverse majore, pentru că nu întotdeauna au conținutul menționat pe etichetă, arată studiul prezentat de farmacista buzoiană la Congresul Național de Farmacie. 

 

Congresul Național de Farmacie 2023, desfășurat la Cluj-Napoca, la sfârșitul lunii septembrie, a prilejuit o întâlnire colaborativă între specialiștii domeniului farmaceutic, aducând în atenția celor peste 1.500 de participanți teme de actualitate și de interes pentru specialiști și pentru pacienți.

Prezentă la eveniment alături de mai mulți farmaciști din Buzău, între care farm. conf. dr. Răzvan Mihai Prisada, președintele Colegiului Farmaciștilor din Buzău și vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România, conf. dr farmacist Miriana Gubandru Stan, farmaciști din Spitalul Județean de Urgență Buzău și farmaciști din farmaciile comunitare din județ, farm. drd. Oana Cătălina Gheorghiu a prezentat „Adulterarea suplimententelor alimentare – o problema reală?” – o lucrare orientată pe siguranța utilizării suplimentelor alimentare.

„Sunt peste tot, se cumpără în funcție de reclamă, dar uneori sunt promovate incorect, iar unii oameni le consideră «naturale, fără efecte adverse»”. Pacienţii asociează această etichetare cu siguranţa utilizării unor asemenea produse, în comparaţie cu medicamentele, însă adevărul este că riscurile şi reacţiile adverse sunt majore”, a explicat pentru sănătateabuzoiana.ro, Oana Gheorghiu.

 

Când „afară-i vopsit gardul”…

 

De multe ori, conținutul suplimentelor alimentare s-a dovedit a fi altul decât cel prezentat pe etichetă. În contextul în care interesul manifestat fată de astfel de produse a crescut semnificativ în ultimile două decenii, inclusiv în România, lucrarea farmacistei buzoiene a adus în atenția participanților la Congres un studiu „bazat pe efectuarea unui screening al suplimentelor alimentare în vederea depistării posibililor adulteranți (produși chimici care acționează ca un contaminant, adăugați la substanțe pure pentru a extinde cantitatea, în detrimentul calitatății). Studiul a evidentiat o proporție semnificativă de suplimente alimentare adulterate, în special în suplimentele de origine asiatică. Pe eticheta produsului nefiind specificat vreun adulterant, sănătatea consumatorilor a fost pusă în pericol. Au fost raportate frecvent situații în care suplimentele alimentare au avut efecte nocive asupra pacientului neinformat și, putem spune, înșelat de producătorii care contaminează cu substanțe medicamentoase în mod voit produsele destinate unor afecțiuni”, a subliniat Oana Gheorghiu, care atrage atenția și asupra faptului că suplimentele alimentare nu sunt destinate tratării, diagnosticării, atenuării, prevenirii sau vindecării bolilor.

 

„Naturale”… și nu prea

 

În funcție de conținut și de legislația aplicabilă, suplimentele alimentare pot fi încadrate în produse care conțin vitamine și minerale și produse care conțin plante și extracte din plante. Vitaminele și mineralele sunt necesare bunei funcționări a organismului, iar atunci când acestea nu pot fi sintetizate de către organism, pot fi aduse din exterior (prin alimente sau suplimente alimentare). Etichetate ca „produse pur naturale”, aceste produse sunt administrate, de obicei, pentru a corecta anumite deficiențe nutriționale, pentru a asigura aportul de substanțe nutritive sau pentru a susține funcții fiziologice specifice. Dar… „în unele suplimente sunt adăugate substanţe «ilicite» sau produse de sinteză, de obicei nedeclarate, din dorinţa de creştere a eficacităţii şi a profitului. În suplimentele pentru slăbit sau în cele pentru potență, spre exemplu, au fost identificate, des, substanţe adulterante de tipul anorexigenelor (ex. amfepramona, orlistat, sibutramină, fentermin), dar şi de tipul stimulententelor (efedrină), anxioliticelor (diazepam) sau a antidepresivelor (fluoxetină). Aceste substanţe sunt clasificate ca medicamente interzise sau eliberate cu prescripţie medicală. Cele mai frecvente substanţe identificate sunt derivaţii amfetaminelor, în special sibutramina. Tocmai de aceea, pe lângă eforturile de testare analitică, este nevoie de reglementări mai stricte cu privire la înregistrarea, publicitatea și comercializarea acestor suplimente care completează o dietă normală, dar în niciun caz nu o înlocuiesc și mai ales nu înlocuiesc tratamentul recomandat de medicul sau farmacistul specialist”, detaliază Oana Gheorghiu.

 

Cine garantează pentru aceste produse?

 

Potrivit legii, producătorul este responsabil de efectele adverse ale produselor comercializate, dar Oana Gheorghiu atrage atenția că cei care consumă suplimente alimentare sunt adesea insuficient informați. Tocmai de aceea „profesioniștii din domeniul sănătății au un rol important în creșterea gradului de conștientizare privind riscurile la care se expun pacienții atunci când iau suplimente pe bază de plante pentru diverse scopuri fără a consulta un medic, ținând cont că nu întotdeauna conținutul real al produsului este același cu cel de pe etichetă. Atunci când sunt folosite corect, suplimentele nutritive pot fi o adiție sănătoasă la dietă sau la un tratament. Ele pot conține o serie de compuși care prezintă efect nutrițional sau fiziologic, care pot fi prezenți și în produse medicinale tradiționale, cum ar fi aminoacizii, enzimele, acizii grași, pre- și probioticele, unii hormoni și precursori de hormoni etc., pentru care trebuie stabilită însă o limită cantitativă (doză de eficiență) care face diferența între efectul fiziologic și cel farmacologic. Produsul medicinal are proprietăți de tratare sau prevenire a îmbolnăvirilor sau poate fi administrat cu scopul de a reface, corecta sau modifica funcțiile fiziologice prin exercitarea unei acțiuni farmacologice, imunologice sau metabolice”, concluzionează Oana Gheorghiu.

 

Abordări actuale, noi provocări

 

Complementar temei prezentată de farmacista buzoiană, prof. dr. Daniela Luiza Baconi, șef catedră Toxicologie, UMF „Carol Davila”, a prezentat o lucrare despre Noi substanțe psihoactive – provocări actuale (SNPP), răspândite şi disponibile într-un ritm fără precedent, care pot determina probleme grave de sănătate și chiar decesul, privite ca o provocare în derulare, atât pentru identificarea medico-legală şi toxicologică, cât şi pentru evaluarea riscurilor şi dezvoltarea strategiilor de control.

Despre „Eliberarea suplimentelor alimentare în farmacia comunitară, riscurile asociate acestor produse și cadrul legislativ necesar” au vorbt jr. Mihaela Pop, farm. Dana Erna Coltofeanu și farm. Diana Petrescu Marin (Asociația Farmaciilor Independente Ethica).

Lucrarea prezentată de Oana Gheorghiu face parte dintr-un studiu amplu, care stă la baza lucrării sale de doctorat. Aceeași temă, cu anumite particularități, a fost abordată de Oana la cea de-a 4-a Conferință virtuală internațională despre știința alimentației și nutriției – UMF „Carol Davila”, la al 4-lea Summit global privind asistența medicală europeană și managementul spitalelor – UK, la Webinarul Farma Practic – Huston NPA, precum și la a VII-a ediție a Conferinței Naționale Multidiciplinare „Mituri și adevăruri despre siguranța «traiului modern»” – UMF Carol Davila. 

 

Mituri despre suplimente alimentare

 

Suplimentele naturale sunt întotdeauna o alegere mai sigură. Suplimentele alimentare nu pot trata sau preveni boli și simptome, rolul acesta fiind îndeplinit de medicamente. În plus, unele suplimente alimentare pot crește riscul de efecte secundare în interacțiunea cu anumite medicamente.

Suplimentele pot ajuta la prevenirea sau tratarea unor afecțiuni precum diabetul sau bolile de inimă. Suplimentele alimentare nu sunt destinate tratării, prevenirii sau vindecării problemelor de sănătate. Ele ne ajută să realizam aportul nutrițional zilnic care nu poate fi realizat uneori numai din alimentație. Vitamina D este un bun exemplu, deoarece nu se găsește în cantități suficiente în hrană.

Nu contează dacă urmezi deja un tratament și iei și suplimente alimentare. Când urmezi deja un tratament, fie medicamente cu prescripție medicală, fie medicamente fără rețetă (OTC), este bine să consulți medicul dacă vrei să iei și suplimente alimentare, deoarece acestea pot interacționa și provoca efecte adverse. Spre exemplu, unele suplimente alimentare pot împiedica modul în care corpul absoarbe, descompune și elimină medicamentele.

 

Impresii post-congres

 

Oana Gheorghiu spune că toate temele abordate în cele trei zile ale celei de-a XIX-a ediții a Congresului Farmaciștilor, de la inteligență artificială și medicină personalizată, până plante medicinale, substanțe de abuz și design-ul medicamentelor au fost „deosebit de interesante”, iar  tema congresului din acest an „Farmacia de azi: de la tradiție la interdisciplinaritate și inteligență artificială” a încercat să baleeze între tradiție, modernitate, interdiciplinaritate și inteligența artificială.

Pe lângă bucuria revederii cu colegii din toate centrele universitare din țară și cu profesorii lor, Oana spune că acest eveniment le-a dat farmaciștilor speranța că „împreună putem invinge eventualele greutăți pe care profesia de farmacist le întampină în momentul de față” și le-a reamintit că nu trebuie să uite că „farmacistul zilelor noastre este o verigă importantă și indispensabilă a lanțului asigurării și ocrotorii sănătății populației”.