ICUTR Cluj dă primele semne de revenire din criza financiară

Instituția medicală ajunsese în pagul colapsului financiar la finalul mandatului de manager al medicului Mihai Lucan, reușind anul trecut să își plătească o parte din datorii.

ICUTR Cluj

Scandalul în care medicul Mihai Lucan a fost implicat se datorează în mare măsură situației financiare dezastruoase în care Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR) din Cluj-Napoca ajunsese în timpul cât acesta a avut calitatea de manageral unității medicale. Astfel, după încheierea ultimului mandat de manager al lui Mihai Lucan, institutul ajunsese în pragul colapsului financiar, fiind la un pas să îi fie blocate conturile din cauza datoriilor de două milioane de lei acumulate în ultimii ani. Noua conducere a făcut chiar un apel public pentru salvarea institutului, solicitând oricui putea sa se implice financiar să contribuie cu orice sumă pentru a mai diminua din aceste datorii.

Între timp, medicul Lucan, considerat de mulți principalul vinovat pentru această situație, întrucât a „căpușat” institutul în beneficiul clinicii sale private, este anchetat de DIICOT, iar noua conducere încearcă să readuca institutul pe linia de plutire.

Au fost luate astfel o serie de măsuri pentru redresarea situaţiei, printre care întreruperea oricăror colaborări sau relaţii contractuale defavorabile institutului, stabilirea unor acorduri de plată, eşalonată, a datoriilor către creditori sau renegocierea unor contracte de prestări servicii.

Dr. Gheorghita Iacob -ICUTR

Purtătorul de cuvând al ICUTR Cluj, medicul Gheorghiță Iacob, spune că la semnarea contractului cu CJAS Cluj, din 1 aprilie 2017, care era unul defavorabil, în baza performanţelor proaste din 2016, ICUTR avea datorii totale de 1,98 milioane de lei, din care arierate de 1,65 milioane de lei, indicele de complexitate mediu al cazurilor era de 1,16 iar durata de spitalizare era  de 7 zile. Lucrurile s-au schimbat radical după ce au fost luate măsurile enumerate mai sus, fiind demarate și demersuri pentru a elimina disfuncţionalităţile privind decontarea prin Programul Naţional de Transplant. De asemenea, a fost redefinită modalitatea de alocare a organelor în cadrul programului de transplant derulat în ICUTR. „Astfel, toate aceste demersuri au dus la sfârşitul anului 2017 la scăderea datoriei totale la 1,85 milioane de lei şi a arieratelor la 1,56 milioane de lei. Indicele de complexitate mediu pe lunile din intervalul aprilie – decembrie 2017 a fost de 1,64, şi asta deoarece pacienţii au fost operaţi, nu doar internaţi. Durata medie de spitalizare pentru acelaşi interval de timp a scăzut la 5,46 zile, iar indicele de operabilitate pe trimestrul III a ajuns la 82,45%”, a precizat purtătorul de cuvânt al unității medicale.

Acesta a estima că, în contextul îmbunătăţirii indicatorilor de performanţă medicală, a previziunilor de contractare cu CJAS Cluj pentru anul 2018 şi a propunerilor de corectare a disfuncţionalităţilor de finanţare prin Programul Naţional de Transplant, institutul va fi în măsură să plătească toate datoriile într-o perioadă de doi ani.

În ceea ce priveşte transplanturile renale, până în aprilie 2017, au fost efectuate 18, din care 16 au fost de la donatori decedaţi şi două de la donatori vii. După aprilie 2017, au mai avut loc 36 de transplanturi de la donatori decedaţi şi unul de la un donator viu.

„Domnul Lucan îşi formase echipa de câţiva ani, aceasta lucra autonom. Practic, majoritatea transplanturilor nu mai erau efectuate de domnul Lucan, dânsul continuând să îşi exercite predominant funcţia de coordonator al echipei de transplant, mai intervenea dacă era vreo problemă, dar majoritatea transplanturilor erau făcute de membrii echipei. Echipa era formată, deci nu a fost un şoc la schimbarea echipei de management. Activitatea de transplant a continuat şi după plecarea din institut a domnului Lucan, dar este dependentă de existenţa donatorului. De la începutul anului 2018 au fost realizate două transplanturi de la donatori vii şi un alt transplant de la donator decedat, ocazie cu care au fost transplantaţi doi rinichi la doi primitori”, mai explica dr. Gheorghiță Iacob.

Acesta spune că imaginea institutului a fost afectată în urma scandalului legat de medicul Lucan, fapt care a avut drept consecință și o scădere a numărului donatorilor aflați în moarte cerebrală, în condițiile în care aparținătorii asociau imaginea institutului cu traficul de organe despre care s-a pomenit intens în spațiul public. „Lucrurile au început să se complice la sfârşitul anului 2016 şi s-au acutizat în 2017 când s-a constatat o scădere a donatorilor în moarte cerebrală şi din cauza impactului mediatic al cazului Lucan. Impactul mediatic a afectat atât medicii care trebuiasă identifice donatorii decedaţi dar şi aparţinătorii, cel mai probabil datorită unei percepţii că medicii de la Cluj nu fac altceva decât să se îmbogăţească pe seama pacienţilor”, a precizat purtătorul de cuvânt.