Jumătate din românii diagnosticați cu insuficiență cardiacă nu supraviețuiesc mai mult de 5 ani
Cele mai recente date statistice indică faptul că 4,7% din populația adultă a țării suferă de insuficiență cardiacă.
Palatul Parlamentului a găzduit, marți, 22 iunie, sub genericul „În inima problemei”, o dezbatere al cărei scop a fost conștientizarea și managementul îmbunătățit al insuficienței cardiace, oganizată de Societatea Română de Cardiologie în colaborare cu Fundația Română a Inimii, Societatea Națională de Medicina Familiei și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cu sprijinul AstraZeneca.
În cadrul evenimentului au fost comunicate și comentate rezultatele studiului „Insuficiența Cardiacă – Povara bolii în context local”, realizat de dr. Adrian Pană de la Center for Health Outcomes & Evaluation. Studiul a fost desfășurat la nivel național, iar datele făcute publice indică faptul că, în România există o categorie însemnată de pacienți „invizibili”, care își pierd viața subit, înainte ca semnalele de alarmă să fie simțite chiar de către ei înșiși. În această categorie intră 4,7% din populația adultă a României, cu un segment important în rândul persoanelor active (45-65 ani), care suferă de insuficiență cardiacă, iar numărul total al care suferă de această problemă este estimat la nivelul populației cumulate din trei mari orașe, respectiv Cluj, Iași și Timișoara.
În cadrul studiului s-a evidențiat că 30% dintre persoanele cu insuficiență cardiacă ajung la spital în stadii avansate ale bolii și din această cauză, doar jumătate dintre pacienții nou diagnosticați supraviețuiesc mai mult de 5 ani. În România sunt diagnosticate circa 44.000 de cazuri noi anual, însă datele centralizate în urma studiului relevă că 90% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă nu știu că au această problemă. Studiul arată, de asemenea, că identificarea și raportarea cazurilor noi este îngreunată de lipsa unor programe dedicate de screening și diagnostic, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai ridicate atunci când pacienții ajung la medic în stadii avansate, care necesită spitalizare sau tratamente complexe.
Aceste statistici vin în completarea unui tablou îngrijorător evidențiat de datele Eurostat, care arată că România ocupă primul loc în UE la rata deceselor care s-ar fi putut evita cu ajutorul tehnologiei și a cunoștințelor medicale, cu 80,1% din totalul deceselor, comparativ cu 68% cât este media UE. Bolile de inimă constituie principala cauză a acestor decese evitabile la nivelul întregii Uniuni Europene, iar medicii trag un semnal de alarmă și spun că riscul de mortalitate este evitabil, cu condiția să se schimbe perspectiva asupra acestei boli, atât la nivelul percepției publice cât și la nivelul politicilor publice de sănătate.
Referindu-se la datele alarmante scoase în evidență de acest studiu, președinte-ales al Societății Române de Cardiologie, prof.dr. Ovidiu Chioncel a precizat că „insuficiența cardiacă este o afecțiune complexă, deseori asociată cu complicații serioase precum diabetul zaharat și boala cronică de rinichi, cu simptome nespecifice și de multe ori silențioase, ceea ce face ca 9 din 10 pacienți să nu știe că suferă de această boală. De asemenea, identificarea și raportarea cazurilor noi este îngreunată de lipsa unor programe dedicate de screening și diagnostic, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai ridicate atunci când pacienții ajung la medic în stadii tardive, ce necesită spitalizare sau tratamente complexe. Acesta este motivul pentru care mai multe societăți medicale și organizații de pacienți au inițiat acest proiect de regândire a unor măsuri integrate, astfel încât pacientul să fie diagnosticat și să primească tratamentul încă din stadiile inițiale”.
Discuțiile din cadrul dezbaterii s-au axat pe identificarea unor soluții concrete pentru a repoziționa problema insuficienței cardiace în cadrul politicilor publice de sănătate astfel încât datele relevate în studiu, să poată fi îmbunătățite în anii următori.
În acest sens, prof. dr. Dragoș Vinereanu, președintele Fundației Române a Inimii, a declarat că „insuficiența cardiacă trebuie abordată din două perspective: pe de o parte avem nevoie de elaborarea și implementarea unui Program Național de Sănătate dedicat acestei patologii, care să cuprindă măsuri prin care să putem îmbunătăți managementul pacientului, iar, pe de altă parte, avem nevoie de campanii susținute de conștientizare pentru ca populația să poată identifica simptomele timpurii ale bolii și să se prezinte la medic”. În opinia sa, un program național de insuficiență cardiacă ar trebui să conțină standarde pentru screening, diagnostic precoce și tratament pentru stadiile incipiente ale bolii, o abordare multidisciplinară și integrată, precum și măsuri de informare și educare privind simptomele și complicațiile insuficienței cardiace.
Dr. Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților a evidențiat faptul că „insuficiența cardiacă este o afecțiune cu un impact extrem de puternic asupra stării de sănătate a pacienților. Pierderile umane imense pe care le provoacă insuficiența cardiacă în rândul populației adulte constituie dovada evidentă pentru care implicațiile sale ar trebui abordate ca priorități de sănătate publică în planurile naționale de sănătate și chiar în Strategia Națională de Sănătate. Prioritizarea afecțiunii în astfel de documente naționale cu o puternică forță legislativă ar asigura cadrul legal necesar implementării unor măsuri active de diagnostic precoce și tratament în stadii incipiente ale bolii”, a punctat fostul ministru al Sănătății.
Referitor la implicarea medicilor de familie, dr. Dina Mergeani, președintele Societății Naționale de Medicina Familiei, a menționat că „o patologie complexă precum insuficiența cardiacă necesită o colaborare interdisciplinară susținută, medicilor de familie revenindu-le rolul foarte important de a depista precoce simptomele și semnele acesteia, de a educa pacientul cu privire la simptome și de a comunica cu toți membri echipei multidisciplinare pentru o schemă de tratament optimă”.
În calitate de reprezentant al pacienților, Radu Gănescu, președintele COPAC, a reiterat faptul că „fiecare spitalizare cauzată de insuficiența cardiacă ia ani din viața pacienților care trăiesc cu această boală” și a sugerat că atâta timp cât „este în puterea noastră, a celor de la această masă, pacienți, medici, autorități, să găsim soluții pentru ca românii care suferă de insuficiență cardiacă să poată beneficia de diagnostic rapid, tratament corespunzător și acces la echipe multidisciplinare”, acest lucru trebuie să se întâmple, dacă ne dorim să nu mai fim fruntașii Europei la mortalitatea prin această boală și să fie salvate mii de vieți, anual.
„Este momentul să găsim și să punem în aplicare cu toții – pacienți, medici, autorități – soluții pentru ca procesul de diagnostic și tratament al insuficienței cardiace să fie accesibil și sustenabil” – a fost consluzia cu care s-a încheiat dezbaterea.
