Marcel Vela promite un centru de recoltare și o bancă de plasmă la Spitalul Gerota

Dacă nu-i doar o promisiune de campanie electorală și proiectul nu va muri „în fașă” la fel ca cel adoptat anul trecut de Guvern, pacienții cu Covid-19, dar și cei cu boli imunodeficitare, afecţiuni hepatice, cardiace şi alte patologii ar putea avea acces la tratamentele de care au nevoie.

 

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, împreună cu chestorul de poliţie dr. Dinu Dragomir, director al Direcţiei Medicale a MAI, şi comisarul-şef de poliţie dr. Alida Moise, director general al Spitalului de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti, au anunțat marți, într-o conferință de presă, că va fi înfiinţat un centru de transfuzie de sânge şi plasmă convalescentă în cadrul Spitalului Gerota.

Făcând apel către românii care au avut COVID-19 să meargă să doneze plasmă, ministrul Vela a promis că „vom crea un centru de recoltare sânge şi plasmă autoimună, urmând ca în viitor să realizăm o bancă de plasmă necesară tuturor compatrioţilor!”. Același apel l-au făcut și cei doi medici de la Gerota, care au fost la rândul lor bolnavi de COVID-19 și știu, atât din postura de pacienți cât și de medici, cât de greu se vindecă această boală.

Ministrul a menționat că în cadrul Spitalului de Urgenţă „Dimitrie Gerota” al MAI „va fi înfiinţat un centru de transfuzii de donare de sânge, de plasmă convalescentă. Această măsură este cu atât mai necesară având în vedere posibilităţile actuale de terapie oferite de centrele specializate. Pentru unii dintre pacienţii grav bolnavi, plasma donată de persoanele care s-au vindecat de COVID-19 poate reprezenta unica şansă la viaţă”, a afirmat ministrul, menționând că acest centru va fi în coordonat de „doi medici care au trecut prin coşmarul numit COVID-19 şi vor face tot ce le stă în putinţă pentru a avea rezultate dintre cele mai bune”, referindu-se la Alida Moise – directorul spitalului „Dimitrie Gerota” şi chestorul de poliţie – medic Dinu Dragomir, directorul Direcţiei Medicale, alături de care a susținut videoconferința de la sediul MAI.

 

Marcel Vela a mai anunțat că în ultimele 24 de ore s-au infectat cu noul coronavirus 124 de angajaţi ai MAI, iar de la începutul pandemiei, 4.117 s-au îmbolnăvit de COVID-19, nouă persoane decedând.

„Pentru unii dintre pacienții grav bolnavi, plasma donată de persoanele care s-au vindecat de Covid-19 poate reprezenta unica șansă la viață”, a mai spus Vela, care a precizat că în noul centru va putea dona toată lumea, iar beneficiarii vor fi „toți românii care vor avea nevoie”.

Managerul Spitalului Gerota a menționat în cadrul aceleiași conferințe că spitalul are în structura sa o unitate de transfuzii, însă nu și un punct de recoltare. „Spitalul Gerota, un spital de altfel cu tradiţie în lumea medicală din Bucureşti, are în structura organizatorică o unitate de transfuzii căreia îi lipsea, din păcate, un punct de recoltare din cauza faptului că nu am avut suficiente resurse materiale şi mai ales umane care să desfăşoare activităţile aferente centrului de recoltare. (…) Vom intra în posesia, în următoarele zile, a containerelor necesare desfăşurării activităţii care se vor amplasa în imediata vecinătate a spitalului, fără ca această activitate nouă pentru noi să interfereze cu circuitele funcţionale ale spitalului”, a declarat dr. Alida Moise, precizând că se fac deja demersuri pentru extinderea organigramei, iar după organizarea locală se va trece la autorizarea centrului şi la începerea activităţii.

 

În România, în cele 6 luni scurse de la prima donare, 2.500 de români vindecați de COVID-19 au donat plasmă convalescentă, care poate ajuta la vindecarea pacienților infectați cu noul coronavirus. Suntem însă departe de cifrele privind donarea de plasmă din țările europene, potrivit unui raport publicat de Besmax Pharma Distribution SRL, compania care a donat statului român toate cele 18 echipamente de recoltare de plasmă disponibile în acest moment în centrele de transfuzie sanguină din România.

În cele șase luni de când se colectează plasmă convalescentă în România, doar 2,35 de doze la 100 de pacienți infectați cu noul coronavirus au fost recoltate, în timp ce media UE este de 12 doze de plasmă / 100 de pacienți infectați.

În ceea ce privește înființarea unei bănci de plasmă, să sperăm că nu este doar o promisiune de campanie, iar proiecctul nu va muri „în fașă”, la fel studiul de fundamentare pentru construirea, în parteneriat public-privat, a primei bănci de sânge, plasmă umană şi celule stem din România, adoptat de Guvern, anul trecut.

 

În primăvara acestui an, o firmă privată oferea Institutului Cantacuzino toată infrastructura necesară pentru înfiinţarea unei bănci de plasmă umană, care înseamnă pentru pacienţii cu imunodeficienţe acces la timp la tratament.

„Suntem ultima ţară din Uniunea Europeană care nu colectează şi nu stochează plasma pentru fabricarea de medicamente. Unu din cinci români are nevoie de-a lungul vieţii de tratamente cu medicamente derivate din plasmă”, explica atunci Florin Hozoc, CEO-ul firmei care dorea să doneze echipamente pentru banca de plasmă. Plasma stocată în bancă ar putea fi folosită pentru fabricarea imunoglobulinei anti-covid. S-ar putea stoca însă plasmă şi pentru pacienţii cu boli imunodeficitare, afecţiuni hepatice, cardiace, dar şi alte patologii.

Reprezentanţii MApN au refuzat însă oferta, pe motiv că „Banca de plasmă convalescentă nu reprezintă un obiectiv de dezvoltare a activităţilor Institutului Cantacuzino“.

Ungaria are deja o bancă de plasmă, deşi necesarul de medicamente derivate din plasmă este acolo la jumătate faţă de necesarul din România.

 

Dr. Wolfgang Knirsch, CEO al celei mai mari bănci hibride de celule stem din Europa – Vita34 Stem Cell Bank din Germania, și membru al organizațiilor internaționale din industria celulelor stem, atrăgea atenția, la începutul pandemiei, că o bancă de sânge, plasmă și celule stem e crucială pentru pacienții români care suferă de diverse afecțiuni imunitare grave, înclusiv cu COVID-19, care astfel ar putea în țară și o sursă sigură de imunoglobulină. „Colectarea de plasmă în România prin metoda modernă a plasmaferezei va crea premisa esențială pentru construirea unei fabrici de medicamente derivate din plasmă, medicamente dintre care cel mai cunoscut e imunoglobulina”, spunea expertul german, care menționa că plasma provenită de la donatori care au fost expuși unui spectru similar de germeni poate avea avantaje suplimentare. Acesta menționa că în condițiile în care cererea mondială de imunoglobulină a crescut și va crește în continuare, iar oferta nu reușește să țină pasul cu cererea, o bancă de sânge, plasmă și celule stem ar oferi pacienților români acces mai bun la terapii cu celule stem, care vor fi tot mai multe, iar specialiștii români vor avea ocazia să contribuie la efortul de inovare în medicină.

Viaţa şi sănătatea a milioane de oameni sunt afectate, în fiecare an, de diverse urgenţe care pot necesita transfuzii de sânge, plasmă sau derivate, ca tratament de primă linie. În România, doar 60% din materialul sanguin necesar în spitalele româneşti este acoperit.