Semnal de alarmă: obezitatea infantilă tinde să se dubleze

Raportul Federaţiei Mondiale împotriva Obezităţii din acest an estimează că 51% din populaţia lumii, adică peste 4 miliarde de oameni, vor fi obezi sau supraponderali dacă nu se iau măsuri semnificative de reducere a acestui „flagel”. 

 

Obezitatea este considerată o „epidemie globală” şi reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale sistemelor de sănătate din întreaga lume, find provocată de factori multipli, unii necontrolabili (factori genetici, hormonali sau de mediu). Totodată, obezitatea este declarată boală cronică, ce poate duce la complicaţii metabolice sau non-metabolice care trebuie evaluate, monitorizate şi tratate de echipe multidisciplinare de medici. OMS atrage atenția că în cazul în care nu vor fi luate măsuri eficiente pentru prevenire şi tratament, mai mult de 50% din populaţia lumii va fi obeză în 2025.

În acest context, World Obesity Federation și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) marchează Ziua Mondială a Obezităţii anual, la data de 4 martie, cu scopul de a atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă obezitatea şi pentru a creşte gradul de conştientizare asupra importanţei prevenirii acestei boli şi a tratării sale.

În 2023, campania de informare a OMS se desfășoară sub aloganul „Changing Perspectives: Let’s Talk About Obesity”, „Schimbarea de perspectivă: să vorbim despre obezitate!”, o temă care subliniază că toate acţiunile ar trebui să se unească pentru a încuraja oamenii să recunoască orice cauză a obezităţii, să înlăture stigma socială asociată supraponderalității, să pună în prim plan experienţe trăite şi să îmbunătăţească modalitatea de înţelegere, de prevenire şi de tratament privind obezitatea, recunoașterea problemei fiind primul pas în rezolvarea ei.

 

Atlasul Mondial al Obezității 2023, publicat de Federaţia Mondială a Obezităţii, estimează că până în 2035, peste 1,9 miliarde de oameni – adică una din patru persoane – vor trăi cu obezitate la nivel global. Ratele obezităţii cresc rapid, în special în rândul copiilor şi în ţările cu venituri mici, iar aceste date reprezintă „un avertisment clar”, în contextul în care se estimează că obezitatea infantilă ar putea creşte de peste două ori față de 2020, la 208 de milioane de băieţi şi 175 de milioane de fete până în 2035.

Louise Baur, preşedinta Federaţiei Mondiale a Obezităţii, a transmis, printr-un comunicat, că „este deosebit de îngrijorător să constatăm rate ale obezităţii care cresc cel mai rapid în rândul copiilor şi adolescenţilor”, iar în acest context, „guvernele şi decidenţii din întreaga lume trebuie să facă tot posibilul pentru a evita transmiterea costurilor sanitare, sociale şi economice către tânăra generaţie”, găsind soluții pentru a împiedica agravarea situaţiei.

Autorii raportului spun că problemele de sănătate asociate obezității ar putea ajunge la costuri de peste 4 trilioane de dolari anual, până în 2035 – echivalentul a 3% din PIB-ul global, dar au precizat că nu învinovăţesc indivizii, ci lansează un apel la analiza factorilor sociali, de mediu şi biologici care favorizează acest fenomen.

 

Obezitatea este o afecțiune care poate avea efecte negative și asupra sănătății respirației, atrage atenția Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în contextul Zilei Mondiale a Obezității. Persoanele supraponderale sau obeze sunt mai predispuse la dezvoltarea sindromului obezitate -hipoventilație, a astmului, a sindromului de apnee în somn și a altor tulburări respiratorii restrictive, afecțiuni ce pot afecta calitatea vieții și pot duce la complicații grave.

„Vă îndemnăm să luați măsuri pentru a preveni și trata obezitatea. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată și activitate fizică regulată, poate ajuta la controlul greutății și la reducerea riscului de dezvoltare a acestor afecțiuni respiratorii. În plus, persoanele cu sindrom de obezitate-hipoventilatie, astm, sindrom de apnee în somn trebuie să fie atente la greutatea lor și să discute cu medicul lor despre modalitățile de a îmbunătăți controlul simptomelor prin îmbunătățirea gestionării greutății corporale”, se arată în mesajul Institutului.

Potrivit aceleiași surse, persoanele obeze care au și boli respiratorii au recomandarea de a efectua exerciții fizice zilnic, de intensitate moderată, cu o durată medie de 30 de minute. „Extrem de important este ca exercițiile să fie efectuate conștientizând fiecare inspirație și expirație. Fiecare persoană este bine să aleagă o activitate fizică care să-i placă, astfel încât planul de mișcare fizică să fie sustenabil în timp”, menționează medicii pneumologi.

 

Un aspect esențial care necesită atenție este nutriția pacientului cu obezitate și boli respiratorii. „Includerea de alimente nutritive, cum ar fi fructe și legume, proteine slabe și carbohidrați complecși cu stabilirea a cel puțin 3 mese pe zi în cantități mici, va permite plămânului să respire, pentru că o masa copioasă în cantitate mare, care încărca excesiv stomacul și va produce dificultăți în respirație”, mai spun specialiștii Institutului „Marius Nasta”.

Obezitatea poate fi influențată de mai mulți factori, inclusiv genetica, mediu, stresul și istoricul de sănătate, subliniază sursa citată, astfel că „responsabilitatea în problematica obezitații nu ar trebui să fie percepută ca o judecată morală sau o simplă chestiune de a face alegeri bune sau proaste. În loc să arătăm cu degetul spre persoanele obeze și să le atribuim vinovăția pentru greutatea lor, ar trebui să ne concentrăm pe educarea oamenilor cu privire la factorii care contribuie la obezitate și să le oferim resursele și sprijinul necesare pentru a face schimbări sănătoase în viața lor. Astfel, responsabilitatea în problematica obezitații ar trebui să presupună o abordare holisitică care să recunoască complexitatea și diversitatea factorilor care influențează obezitatea și să încurajeze oamenii să ia măsuri pozitive pentru a-și îmbunătăți sănătatea”, afirmă specialiștii institutului.

 

În contextul Zilei Mondiale a Obezității, „Asociația medicală de prevenție prin stil de viață” a organizat, la fârșitul săptămânii trecute, în format hibrid, cea de-a 6-a ediție a evenimentului „Dialogurile Obezității”, avându-l ca invitat special pe prof. dr. Jeffrey Mechanick, din New York.

Cu acest prilej, conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier Administrația Prezidențială – Departamentul Sănătate Publică, a spus că „Ziua Mondială a Obezității are menirea de a crește gradul de conștientizare asupra uneia dintre cele mai mari probleme de sănătate publică ale secolului 21. Obezitatea este un factor de risc principal pentru boli cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer, astfel că limitarea epidemiei de obezitate este fundamentală într-o strategie globală de prevenire și control a bolilor netransmisibile”. Totodată, dr. Păun a atras atenția că obezitatea infantilă este în creștere peste tot în lume, iar țara noastră nu face excepție și consecințele se răsfrâng asupra sănătății fizice și emoționale a copiilor. De asemenea, ratele excesului de greutate și obezității în rândul adolescenților au crescut constant în ultimele două decenii, potrivit Profilului de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea. „Această zi are potențialul de a mobiliza toți factorii cu responsabilitate pentru a acționa în scopul prevenirii obezității. Este nevoie de leadership global și de colaborare multisectorială”, conchide conf. dr. Diana Păun.

 

Dr. Anca Mihaela Hâncu, președinta Asociației medicale de prevenție prin stil de viață a atras atenția că peste 50% din poulația Românie este supraponderală sau obeză și a prezentat pașii pe care fiecare dintre noi trebuie să îi facă pentru a preveni apariția obezității. „Cifrele de mai sus ar trebui să ne facă pe toți să petrecem câteva minute în care să ne calculăm indicele de masă corporală și poate să facem o vizită la un nutriționist pentru a ne calcula și a ne evalua compoziția corpului. Dacă vedem modificări ale greutății noastre în timp, trebuie să facem un pas suplimentar pentru a schimba acest lucru, pentru că obezitatea este o boală și trebuie tratată, nu neglijată”, a spus dr. Anca Hâncu, în contextul Zilei Mondiale a Obezității.

Medicul nutriționist subliniază că obezitatea este o boală cronică, progresivă, cu recăderi, multifactorială, neurocomportamentală, în care creșterea adipozității promovează disfuncția țesutului adipos, cu consecințe metabolice, biometrice și psihosociale.  „Cheia abordării obezității este colaborarea multidisciplinară, deschiderea medicilor cu diferite specializări pentru a forma echipe multidisciplinare și pentru a putea ajuta astfel mult mai bine pacienții. Sloganul Zilei Mondiale a Obezității din acest an tocmai asta ne încurajează: să ne schimbăm perspectiva și să vorbim despre obezitate, pentru că atunci când vorbim ne dăm seama de toate legăturile din jurul ei și de necesitatea abordării multidisciplinare. Este nevoie să facem mai mult! Este nevoie de mai multă educație!”, consideră dr. Hâncu.

 

Supraponderabilitatea şi obezitatea constituie acumulări anormale sau excesive de grăsimi, iar indicele de masă corporală (IMC – raportul greutăţii în kg la pătratul înălţimii în metri) se utilizează pentru clasificarea excesului de greutate şi a obezităţii la adulţi.

Conform OMS, IMC mai mare sau egal cu 25 este supraponderabilitate, iar IMC mai mare sau egal cu 30 este obezitate. Timpul petrecut la televizor, în faţa calculatorului, lipsa activităţii fizice şi o alimentaţie bogată în grăsimi, zahăr şi sare reprezintă cele mai frecvente cauze de creştere a numărului de persoane cu obezitate, mai scrie site-ul worldobesityday.org//.

Excesul de greutate şi obezitatea pot fi prevenite, în primul rând, prin alimentaţie, evitând dulciurile concentrate, sucurile carbogazoase, mâncarea de tip fast-food, produsele procesate cu conţinut ridicat de zahăr şi grăsimi, alegând consumul de legume şi fructe, de cereale integrale, practicarea de activităţi fizice.