Știi și câștigi sănătate: Curățenia pe dinăuntru și pe dinafară din Săptămâna Mare

 

Săptămâna mare, numită și săptămâna patimilor, este numele dat ultimei săptămâni din postul Sfintelor  Paști. Mulți dintre creștini aleg să postească în această săptămână, chiar dacă nu au postit până acum.

În general, postul este conceput ca fiind o alimentaţie din care au fost excluse carnea și produsele de origine animală. Principala sa acţiune este aceea că oferă organelor interne o perioadă de „odihnă”, de uşurare a unor procese şi schimburi metabolice. Este însă important ca postul să nu fie impus forțat, din afară, ci să constituie un act firesc, dorit și ușor de suportat.

Potrivit teologilor, postul are un aspect trupesc și altul sufletesc, spiritual, iar cele două constituie o unitate. Acest lucru a fost observat din cele mai vechi timpuri, iar înțelepții au constat că atunci când omul pune prea mult preț pe plăcerea de a mânca poate ajunge la excese periculoase și se expune riscurilor de îmbolnavire.

Cum ar trebui să mâncăm și ce ar trebui să facem în această săptămână pentru a ne „curăța” pe dinăuntru și pe dinafară, aflăm de la specialiști…

 

Specialiștii în boli metabolice și nutriție ne spun că postul este de fapt un excelent prilej de detoxifiere a organismului și este indicat, periodic, chiar postul negru, care poate ajuta la pierderea kilogramelor în plus și stimulează longevitatea, protejând în același timp organismul față de o serie de maladii grave precum diabet, cancer și Alzheimer. De aceea ne recomandă ca în săptămâna dinaintea Sărbătorii Învierii să includem în meniu fructe, legume, cereale, nuci și semnițe care acoperă necesarul zilnic de proteine, dar în același timp ne aduc o serie de beneficii pentru sănătate și pregătesc organismul pentru a fae față abundenței de alimente pe care le consumăm cu toții la masa de Paști.

Prof. dr. Nicolae Hâncu, reputat medic diabetolog și nutriționist, membru de onoare al Academiei Române, explică, împreună cu medicii Cristina Niță și Anca Crăciun, în Abecedarul de Nutriție, în ce constă un meniu de post autentic și sănătos. Acesta ne spune că postul ne oferă, în general, beneficii numeroase, ce țin atât de de bunăstarea sănătății corpului, detoxifierea organismului cu trufandale vegetale fiindu-ne la îndemână, cât și de latura noastră spirituală. Atrage însă atenția că, aplicat greșit, postul poate prezenta tot atâtea riscuri.

 

Regula de bază este, spune dr. Hâncu, să știm în ce cantitate și cum să consumăm alimentele de origine vegetală precum soia, ciuperci, mazăre, linte, stevie, urzici, spanac etc., în așa fel încât alimentația să ne ofere un aport caloric echilibrat, care să nu îngrașe, dar nici să nu slăbească. Iată câteva exemple de alimente recomandate pentru meniurile de zi cu zi din perioada postului, care asigură detoxifierea corpului.

Micul dejun trebuie să fie masă peste care nu trebuie să „sărim” niciodată. Optând pentru alimente de post, lactatele de origine animală pot fi înlocuite cu iaurturi și lapte din soia, sau putem opta pentru fulgi din cereale cu ceai și pâine prăjită, magiun de prune, pastă de linte etc. Tot la micul dejun putem alege salata de vinete, zacusca sau humusul, în cantitate nu prea mare și cu un adaos minim de ulei. Nu vor lipsi fructele, însă nu se vor depăși 3-4 fructe pe zi.

Masa de prânz ne oferă cea mai mare varietate de alimente, chiar dacă suntem în perioada postului. Putem găti ciorbă de lobodă și legume cu borș, supă de linte, ghiveciuri de legume, mâncare de mazăre și fasole sau preparate pe bază de orez cu legume, salată de crudități cu semințe de dovleac, andive, spanac, avocado proaspăt cu salată verde și zeamă de lămâie, cartof copt în coajă. Este exclusă ceapa prăjită în pregătirea lor. Tot pentru prânz sunt recomandate legumele la grătar sau fierte.

Pentru cină avem la îndemână o bogăție de salate, în diverse combinații, asezonate pentru gust cu condimente și tofu natural, ghiveci de legume, supă cremă de legume, legume pe grill cu zeamă de lămâie și usturoi, porumb fiert, mâncare de leurdă/ștevie/spanac cu usturoi verde și mămăliguță, salată de rădăcinoase cu miez de nucă.

 

Tot pentru perioada postului, aflăm că „trebuie să avem grijă la anumite capcane ce pot dăuna sănătății. Prima greșeală se referă la consumul în exces. Pentru că mâncărurile de post nu sunt foarte sățioase, avem tendința să le consumăm în cantitați mari. Astfel se explică faptul că, deși respectă tot postul, multe persoane se îngrașă în această perioadă”, explică prof. dr. Nicolae Hâncu.

Atenție la consumul de ulei și sare și la alimentele superprocesate din dupermerket! Mâncarea de post nu are prea mult gust, de aceea adăugăm ceva mai multă sare când gătim. Este însă un obicei extrem de periculos, mai ales pentru vârstnici. Totodată, folosind uleiul în cantități peste limita permisă, la salate, zacuscă, ghiveci și alte mâncăruri gătite, de aceea reputatul nutriționist ne atrage atenția că, deși uleiul „este un aliment nobil din punct de vedere religios, este și o sursă de îngrășare, astfel că trebuie să-l consumăm cu măsură. De fapt, cumpătarea este cuvântul-cheie pentru toată perioada postului”, sfătuindu-ne să nu punem uleiul direct din sticlă, o singură lingură fiind, de obicei, suficientă. În plus, ne atrage atenția asupra produselor de post din supermarket care, nu numai că sunt periculoase, dar  majoritatea nu îndeplinesc condițiile de bază tradiționale a ceea ce înseamnă, de fapt, postul.

 

Despre postul negru, profesorul Nicolae Hâncu spune că nu este recomandat celor care suferă de diabet, gastrită, enterocolită, ulcer sau anemie și nici copiilor, pentru că pe de o parte provoacă pierderea unei cantități importante de substanțe nutritive și calorii, iar pe de altă parte poate agrava afecțiunile cronice de care suderă unii oameni.

Pe de altă parte, dieta realizată de nutriționistul american Michael Mosley, caracterizată prin post și înfometare timp de două zile pe săptămână, a făcut obiectul unui studiu realizat de cercetătorii americani, care au dorit să identifice care sunt efectele sale și asupra sănătății, nu doar a siluetei. Concuziile sunt cel puțin optimite: această practică ajută la pierderea kilogramelor în plus, dar în același timp stimulează longevitatea, protejând totodată organismul față de o serie de maladii grave precum diabet, cancer și Alzheimer. Studiul s-a derulat pe parcursul 10 săptămâni, în care au fost monitorizate 24 de persoane, cercetătorii având în vedere schimbările de greutate, presiune arterială, ritm cardiac și glicemie suferite de participanți. Totodată a fost monitorizată concentrația de colesterol, markerii de inflamație și genele implicate în producția celulelor cu rol protector.

 

Postul Mare are însă atât un aspect trupesc cât și unul sufletesc, spiritual, iar cele două constituie o unitate, ne spun teologii. Acest lucru a fost observat încă din cele mai vechi timpuri, iar înțelepții au constat că atunci când omul pune prea mult preț pe plăcerea de a mânca poate ajunge la excese periculoase și se expune riscurilor de îmbolnavire. În plus, postul fără rugăciune, smerenie, bunătate, iertare și fapte bune, poate împovăra trupul și mintea, așa că nu va fi de prea mare folos.

Totodată, săptămâna mare este săptămâna deniilor, toate zilele acestei săptămâni fiind considerate, încă de la începuturile creștinismului, mărețe și sfinte și, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificație aparte, ne reamintim şi retrăim ultimele zile din viaţa Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune şi dramă lăuntrică, într-o stare de sobrietate şi măreţie în acelaşi timp, de tristeţe, dar şi de bucurie în așteptarea Învierii, de pocăinţă, dar şi de nădejde, iar creștinii respectă o mulțime tradiții și obiceiuri, țin post și merg la biserică.

 

Luni, marți și miercuri se oficiază Liturghia darurilor mai înainte sfințite. Luni, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vândut de frații săi în Egipt, marți se face pomenirea celor zece fecioare, iar miercuri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, ca simbol al pocăinței și îndreptării omului păcătos.

În Joia Mare se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia și este este închinată amintirii spălării picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cinei cea de Taină la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului.

Vinerea Mare este zi aliturgică, iar în această zi se face pomenirea sfintelor, înfricoșătoarelor și mântuitoarelor Patimi ale Mântuitorului și mărturisirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit raiul.

În Sfânta și Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorarea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricăciune pe cei din veac adormiți. La miezul nopții primim cu toții Lumina Învierii și recunoaștem că „Hristos a inviat din morți cu moartea pe moarte calcând și celor din morminte viață dăruindu-le!”.

Duminică este Ziua Luminată, când toţi creştinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului, cel mai important eveniment al creştinătăţii. Duminica Paştelui simbolizează biruinţa lui Iisus asupra morţii şi promisiunea vieţii veşnice.

 

Potrivit tradiției, în Săptămâna Mare se face curăţenie generală și în case și îngospodării. Curţile sunt măturate, șurile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate și văruite/vopsite, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite. Se scoapte totul la aerisit din casă, se văruiește și se lipește, se repară și se spală mobila, casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru că altfel se zice că ele „te blestemă dacă Paștile le prind necurăţate”.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi, bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti. În noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale, pasca, cozonacii cu mac şi nuca şi colacii copți în forme speciale de ceramică și se vopsesc ouăle.

În Vinerea Neagră sau Vinerea seacă se ține post negru, nu se fac copturi, iar cândva, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi tot anul.

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile pregătesc marea majoritate a mâncărurilor, deretică prin încăperi şi fac ultimele retuşuri la hainele noi pe care vor fi îmbrăcate în zilele de Paşti. Tot în Sâmbăta Mare se sacrifică mielul din carnea căruia se pregătesc mâncărurile tradționale de paști, borș de miel, friptură și drob. Seara, fiecare gospodină își pregătește cu grijă coșul care va fi dus la biserică pentru a fi sfințite bucatele ce vor fi mâncate în familie sau vor fi împărțite de Paști.

 

 

* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.