Știi și câștigi sănătate: Pericole care ne scurtează viața
Am vrea să trăim mai mult, să fim sănătoși toată viața, dar ignorăm adesea pericolele de care suntem înconjurați.
Mulți dintre noi ne facem cu greu timp pentru viața personală, suntem stresați de problemele cotidiene, muncim prea mult, ne odihnim prea puțin și dormim prost, devenim tot mai comozi și mai… sedentari.
Mâncăm pe fugă și nesănătos, ne intoxicăm voit cu tutun, alcool, cafea, alimente produse prin mijloace chimice şi manipulate genetic, ne tratăm „după ureche”, ne îmbrăcăm incomod, ne întâlnim tot mai rar cu prietenii și socializăm mai mult pe rețelele de socializare, trăim vremuri în care invidia a atins proporţii colosale, stăm prea mult încruntați și am uitat să zâmbim…
Sunt doar câteva dintre activitățile zilnice și comportamentele de rutină asupra cărora oamenii de știință au stabilit că ne afectează calitatea vieții și scurtează semnificativ speranța de viață.
Mâncăm mult și nesănătos. Hrana este unul dintre factorii de acţiune permanentă prin care omul şi-a asigurat supravieţuirea, energia şi vitalitatea, contribuind la bunăstarea şi sănătatea fizică și mentală. În antichitate, opinia lui Platon era că societatea se construieşte în jurul modului în care oamenii produc şi consumă alimentele.
În medicina hipocratică, alimentația era considerată cel mai important factor terapeutic, unele prescripţii având o notă de uimitoare actualitate. Sănătatea depindea de echilibrul dintre hrană şi efortul fizic, care trebuia început la o vârstă fragedă şi continuat tot restul vieţii.
În ultimii ani însă, din lipsă de timp, din comoditate și bombardați subliminal de tot felul de reclame consumăm prea multe alimente procesate, prea multă carne roșie și prea puține fructe și legume proaspete. O astfel de alimentație determină apariția unor grave probleme de sănătate, în special boli digestive, afecțiuni cardiace și alte boli care determină instalarea diferitelor tipuri de cancer, potrivit unui studiu realizat de Internal Medicine.
Așadar, nevoia de hrană implică şi modalitătile de preparere şi consum care, alături de igiena personală, respiraţia corectă, activitatea fizică regulată, ne ajută să ne echilibrăm şi să dozăm hrana, cântărind excesele dar şi lipsurile.
Sedentarismul este o problemă acută a țărilor dezvoltate unde, prin introducerea mijloacelor mecanizate de transport și trecerea de la munca fizică – în agricultură, la meseriile sedentare – la birou, favorizează tulburarea echilibrului metabolic, îmbătrânirea prematură, creșterea riscului dezvoltării cancerului, diminuarea oxigenării organismului, afectarea posturii și a coloanei vertebrale, creșterea în greutate, tulburări genetice și chiar scurtează viața, persoanele sedentare având un risc de 20-30% mai mare de a dezvolta una dintre afecțiunile cu mortalitate ridicată.
Chiar și în cazul în care facem frecvent sport, perioadele lungi de inactivitate sunt nesănătoase. Mai multe studii au arătat că persoanele care își petrec mai mult de 6 ore pe scaun au speranța de viață mai mică cu trei, până la cinci ani. De fapt, majoritatea persoanelor sedentare au un risc cu 22-29% mai mare de deces prematur.
Un studiu publicat de Journal of the American College of Cardiology, sugerează că petrecerea a mai mult de patru ore pe zi în fața unui ecran, precum cel al televizorului sau al monitorului de la serviciu, majorează riscul de infarct cu 113%.
Stresul a devenit o componentă zilnică a vieții noastre și este unul dintre principalii inamici ai societății moderne. Poate afecta pe oricine, poate fi declanșat de o multitudine de motive și poate produce o serie de efecte negative asupra sănătății. Stresul reprezintă o presiune pe care o resimțim atunci când suntem copleșiți de activitățile zilnice sau de o situație anume – fie la locul de muncă, în trafic, în relațiile de familie, în relațiile cu prietenii etc. Totodată, stresul apare, firesc, în anumite situații, cum ar fi înainte de un interviu, un examen, un eveniment etc. Orice aspect care este perceput drept amenințare la bunăstarea personală poate fi o sursă de stres, cu efecte negative asupra organismului. Un studiu recent efectuat pe șoareci de laborator,de cercetătorii de la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Minnesotta arată că stresul psihosocial scurtează viața. Conform studiului, publicat în „Aging Cell”, stresul determină scurtarea duratei de viață a subiecților, factorii de stres social crescând riscul declanșării bolilor cardiovasculare. Dincolo de scurtarea duratei de viață, oamenii de știință au observat un debut precoce al leziunilor și tumorilor la nivelul organelor interne, o creștere asociată a markerilor celulelor deteriorate ce coincid cu patologiile legate de înaintarea în vârstă și debutul spontan al aterosclerozei. Acesti indicatori arată o descoperire fără precedent, întrucât aceste afecțiuni cardiovasculare se dezvoltă de obicei la persoanele sensibile genetic și care adoptă o dietă alimentară bogată în lipide.
Totuși, stresul are și efecte pozitive, fiind un element esențial pentru supraviețuirea omenirii, de-a lungul timpului.
Somnul deficitar este nociv pentru sănătatea omului, dar și somnul în exces cauzează probleme. Un studiu al somnului arată că persoanele care dorm mai mult de nouă ore pe noapte au un risc pentru bolile de inima cu 41% mai mare decat în cazul celor care dorm șapte-opt ore pe noapte. Statisticile arată că majoritatea adulților din țările dezvoltate dorm 5-6 ore pe noapte, de cele mai multe ori cu întreruperi, aspect care explică multe dintre problemele de sănătate ale omului modern.
Somnul suficient și de calitate este esențial pentru păstrarea sănătății, atrag atenșia specialiștii. Tulburările de somn afectează negativ toate organele și sistemele corpului. Lipsa somnului poate duce la afecțiuni cardiovasculare și metabolice, greutate excesivă (obezitate), scăderea memoriei și a productivității, accidente, scăderea imunității, boli autoimune, afecțiuni neurologice (de la depresie, până la demență sau Alzheimer), tulburarea funcției sexuale sau apariția cancerului.
Pentru un somn odihnitor și sănătos se recomandă încetarea folosirii ecranelor de orice fel (TV, laptop, tabletă, smartphone etc.), cu cel puțin o oră înainte de culcare. Creierul începe să secrete în mod natural melatonina (hormonul care reglează ciclul somn-veghe) în jurul orei 21-22, ora de culcare ideală pentru majoritatea adulților. Secreția de melatonină semnalizează apropierea orei de somn și pregătește corpul în acest sens. Melatonina este direct influențată de lumină. Expunerea la dispozitive electrice care emit lumină, după lăsarea întunericului, perturbă secreția și activitatea acestui hormon. Persoanelele care lucrează în schimburi de noapte, de exemplu, au o secreție foarte redusă de melatonină.
Poluarea afectează grav sănătatea și scurtează viața. Oamenii sunt bombardați zilnic cu substanțe poluante nemonitorizate de nimeni, dar totul își pune amprenta însumat asupra noastră: ne simțim mai obosiți, mai bolnavi, mai slăbiți. Poluarea aerului reprezintă unul dintre cele mai periculoase riscuri pentru sănătate din lume și se traduce diferit, prin compoziție și concentrație, în diferite zone, unde afectează aerul, apa și solul, iar factorul de mediu agresiv diminuează speranța de viață, spun oamenii de știință. Poluarea aerului provoacă anual 8,8 milioane de decese premature, la nivel mondial. Potrivit cercetătorilor, efectele poluării aerului scurtează viața oamenilor cu o medie de aproape trei ani. Recent, oamenii de știință ai Universității Harvard au descoperit că și formele de COVID-19 sunt agravate de poluare. Persoanele care locuiesc în zone poluate au mai multe riscuri să sufere de forme severe de COVID-19 și chiar să moară. Oamenii de știință americani au constatat că „o creștere de doar 1 gram cu particule fine pe metru cub de aer este asociată cu o creștere de 15% a ratei de deces din cauza Covid-19” și există ,,o mare suprapunere” între decesele COVID-19 și alte boli asociate expunerii pe termen lung la poluare.
Oamenii de știință de la Institutul de Chimie Max Planck și Centrul Medical al Universității Mainz sunt de părere că durata de viață este scurtată de poluarea aerului mai mult decât de alți factori de risc, precum fumatul sau bolile infecțioase. Conform unui studiu al Societății Europene de Cardiologie, publicat în European Heart Journal, 800.000 de oameni mor prematur în fiecare an în Europa din cauza poluării aerului, adică aproximativ 17% din cele 5 milioane de decese înregistrate anual pe continent. O mare parte dintre decesele cauzate de poluare, între 40% și 80%, nu au legatură cu sistemul respirator, ci cu boli de inimă (infarct miocardic, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă) provocate de substanțele poluante din aer care ajung în sânge.
Abuzul de medicamente, mai periculos decât drogurile ilegale. Medicamentele eliberate cu sau fără prescripție medicală, pe lângă că pot trata diversele afecțiuni, administrate în doze nepotrivite sau în situații inutile pot genera urmări dintre cele mai grave, unele pot da depedență sau, în cazuri extreme, pot duce la deces. În ziua de astazi, în tot mai multe țări ale lumii, abuzul de medicamente eliberate pe rețetă a ajuns să omoare mai multe persoane decât o fac drogurile ilegale. În timp ce zeci de milioane de oameni din întreaga lume utilizează medicamentele prescrise de medic în mod responsabil și nu se supun riscului dependenței și pericolelor asupra sănătății, aproximativ 30.000 de persoane abuzează de ele, anual, pierzându-și viața.
O statistică recentă a Ministerului Sanatatii arată că peste 45% dintre români îi administrează medicamente „după ureche” și pot ajunge la dependență sau la dezechilibre metabolice grave. Medicamentele destinate controlului durerii, cele pentru calmare și somn, dar și mineralele și vitaminele au, potrivit specialiștilor, potențialul să dezechilibreze organismul dacă dozele recomandate de medic sunt depășite sau, mai rău, dacă sunt administrate fără supraveghere și recomandare medicală și pot duce la scăderea speranței de viață. Un studiu realizat în decursul a 12 ani, publicat de Canadian Journal of Psychiatry, relevă că persoanele care nu iau medicamente pentru orice fleac au o rată a mortalității cu 5% mai mică decât cele care se îndoapă cu pastile.
Râsul, socializarea și sexul au un impact major asupra sănătății și a speranței de viață. Cu toții știm că râsul este unul dintre cele mai eficiente „medicamente” împotriva stresului, iar cercetările științifice sprijină această teorie. Râsul este un antidepresiv natural, întrucât activează eliberarea serotoninei, aceeași substanță stimulată de cele mai utilizate tipuri de antidepresive. De asemenea, râsul stimulează imunitatea și conectivitatea creierului, furnizează o eliberare emoțională benefică, arde caloriile.
Efectul râsulul este comparat cu cel al unui drog cu reacții puternice sau al unui virus contagios care aduce o mulțime de beneficii corpului și minții. Un studiu recent arată că momentele în care râdem împreună cu cei apropiați eliberează endorfine la nivelul creierului, potențând astfel starea de bine, care ne ajută să socializăm mai ușor. În acest context, nu este de mirare că izolarea și singurătatea pot avea un impact negativ. The MacArthur Study of Successful Aging demonstrează că oamenii care se consideră importanți pentru rude și prieteni trăiesc mai mult decât cei izolati, care cred că familia și apropiații nu au nevoie de ei.
Rasul este esențial, de asemenea, pentru sănătatea relației amoroase. Femeile vor ca bărbatul visurilor lor să aibă printre alte calități umorul, iar bărbații se simt atrași de femeile care râd mai des. Pe de altă parte, viața sexuală contribuie la reducerea stresului, a kilogramelor în plus și lungește viața. Un studiu al Universității Duke arată că femeile cu o viață sexuală bogată trăiesc cu opt ani mai mult decât celelalte. Un alt studiu, al BMJ, arată că bărbații cu o viață sexuală mai bogată prezintă un risc de mortalitate cu 50% mai mic decât ceilalți.
* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical.
