Vârsta mijlocie, esențială pentru adoptarea unui stil de viața mai activ

Rezultatele unui studiu recent încurajează persoanele ușor trecute de 40 de ani să facă această alegere, atât pentru a-și prelungi durata de viață cât și pentru a ține bolile la distanță și pentru creșterea calității vieții.

Sportul, mișcarea în general, este principalul factor de menținere a unui corp frumos și a unui organism sănătos, la orice vârstă. O spun medicii, o confirmă experiența clinică și studiile desfășurate de-a lungul timpului, dar și experiența de viață a fiecăruia dintre noi.

O nouă cercetare științifică relevă faptul că, la vârsta mijlocie, chiar dacă au avut în tinerețe un stil de viață activ, în care a predominat munca fizică, mișcarea ori activitățile sportive, sau dacă, din contră, au avut un stil de viață sedentar, oamenii ar trebui să acorde mult mai multă atenție activităților fizice, dacă doresc ca anii pe care îi mai au de trăit să fie cât mai mulți și lipsiți de probleme majore de sănătate.

Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista British Medical Journal, ai cărui autori sugerează că un program mai intens de activităţi fizice realizat la vârsta mijlocie, sau chiar mai târziu, pe parcursul vieţii, reduce riscul de moarte timpurie. Rezultate similare au fost înregistrate și în cazul celor care au supravieţuit în urma unui cancer, dar şi de cei care au suferit de boli cardiovasculare, recomandările fiind valabile și în cazul acestora, indiferent de cât de multă activitate fizică au realizat anterior.

Alte cercetări anterioare demonstraseră că activităţile fizice sunt asociate cu un risc scăzut de deces în cazul unor boli cardiovasculare şi în anumite tipuri de cancer, însă cercetătorii de la Universitatea Cambridge au dorit să afle care este momentul din viață la care oamenii ar trebui să pună un accent deosebit pe astfel de activități.

Studiul realizat de aceștia analizează modificările apărute în intensitatea cu care activităţile fizice sunt practicate în diferite momente ale vieţii, incluzând peste 14.500 de bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 40 şi 79 de ani, care au fost evaluaţi în perioada 1993-1997 şi monitorizaţi apoi până în 2016.

Astfel, în articolul publicat pe această temă se arată că persoanele cu o viaţă sedentară la începutul studiului, dar care au ajuns la 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată, în următorii cinci, ani au înregistrat un risc de deces cu 24% mai mic. Totodată, au prezentat un risc cu 29% mai scăzut de deces în boli cardiovasculare şi un risc de deces mai redus cu 11% în caz de cancer. De asemenea, un nivel mai ridicat de activitate fizică şi creşterea intensităţii activităţilor fizice de-a lungul timpului au fost asociate cu o durată mai lungă de viaţă.

Un alt studiu,  publicat în JAMA Psychiatry, arată că sctivitatea fizică poate reduce riscul de a dezvolta depresie după vârsta mijlocie și poate reduce riscul apariției bolilor de inimă și a morții premature.  Oamenii de știință au analizat datele de la aproape 18.000 de persoane, cu vârsta medie de 50 de ani, și le-au inclus în studiul Cooper Center Longitudinal, un studiu care se bazează pe rolul exercițiilor fizice asupra unor varietăți de rezultate în domeniul sănătății. Datele au inclus informații despre nivelul exercițiilor făcute de oameni, măsurat cu ajutorul obiceiurilor de a face mișcare, precum și informații despre depresie, problemele cu inima și cauza morții, acolo unde a fost cazul. Participanții la studiu au fost observați timp de aproximativ 40 de ani.

Cercetătorii au descoperit că participanții care făceau mai multe exerciții sau antrenamente mai intense, au avut un risc de depresie cu 16% mai scăzut decât persoanele cu un nivel de mișcare mai scăzut. Persoanele care făceau mișcare au avut, de asemenea, un risc cu 61% mai mic de a suferi de boli de inimă, iar printre pacienții diagnosticați cu depresie un risc cu 56% mai mic de deces cauzat de problemele cu inima, comparativ cu ceilalți participanți.

Legătura dintre depresie și afecțiunile cardiace a fost studiată și anterior și s-a stabilit că exercițiile fizice pot ameliora atât depresia, cât și riscul bolilor cardiace. Aceste rezultate clarifică faptul că exercițiile fizice pot ajuta persoanele afectate de depresie, dar și de boli de inimă.

Bazându-se pe aceste rezultate, autorii studiului sugerează ca medicii să le recomande pacienților nu doar antidepresive, ci și exerciții fizice în tratamentul depresiei. În studiile anterioare, s-a demonstrat că exercițiile fizice pot fi la fel de eficiente ca medicamentele antidepresive sau psihoterapia în tratarea simptomelor depresiei.

Nu în ultimul rând, activităţile fizice ajută creierul să combată declinul cognitiv. Un studiu publicat în jurnalul Neurology arată că oamenii care nu au făcut sport aveau un creier mai mic decât cei care fuseseră mai activi, la un interval de 20 de ani. Scanările au arătat că persoanele cu o capacitate redusă de mişcare – definită ca perioada de timp în care o persoană poate alerga pe bandă înainte ca pulsul inimii să ajungă la un anumit prag – aveau o probabilitate mai mare să aibă creiere mai mici mai târziu în viaţă, comparativ cu oamenii care aveau un nivel de fitness ridicat la vârsta mijlocie.

Chiar dacă nu au putut preciza cu exactitate „la ce punct în viaţă activităţile fizice sunt cele mai importante pentru sănătatea creierului”, cercetătorii au observat că o formă fizică bună la vârsta mijlocie și ulterior confirmă că mișcarea îmbunătățește starea de spirit, stimulează imunitatea, reduce riscul bolilor de inimă, de diabet zaharat, dehipertensiune arterială, îmbunătățește calitatea omnului și stimuleaza fluxul sangvin de la nivelul creierului, ceea ce ar putea ajuta la menținerea funcției cerebrale. Deși toate tipurile de activități fizice îmbunătățesc și mențin activitatea mentală, multe studii susțin că orele de aerobic contribuie cel mai eficient la creșterea funcției cognitive.