Angajări masive la Institutul Cantacuzino. Producția de vaccin mai are de așteptat

Ministerul Apărării scoate la concurs a 100 de posturi de cercetători, medici, biologi, biochimiști, farmaciști și ingineri și a demarat procedurile de achiziție pentru modernizarea zonelor de producție.

 

Preluat de Ministerul Apărării în urmă cu aproape doi ani, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” intră într-o nouă etapă de dezvoltare, potrivit Biroului de presă al MapN, care transmite că au fost demarate procedurile de ocupare prin concurs a peste 100 de posturi de cercetători, medici, biologi, biochimiști, farmaciști și ingineri.

„Prin încadrarea unor noi specialiști cu performanțe în domeniul cercetării și inovării, institutul intră într-o nouă etapă de dezvoltare, sprijinind demersurile comunității științifice care își desfășoară în prezent activitatea în cadrul acestei instituții prestigioase de cercetare și dezvoltare”, precizează în comunicatul MapN, cu mențiunea că aceste posturi au fost prevăzute în baza strategiei de dezvoltare și relansare a Institutului, aprobată la începutul acestui an de ministrul Gabriel Leș.

Până acum, măsurile luate de conducerea Institutului s-au materializat printr-o creștere semnificativă a producției de SOD Natural, cel mai cunoscut antioxidant și imunostimulator românesc, realizat în exclusivitate în cadrul Institutului „Cantacuzino”. „În primele cinci luni ale acestui an, vânzările de SOD Natural au depășit totalul vânzărilor pe anul 2018”, se menționează în comunicat.

 

Promisiunea că românii se vor vaccina antigripal în acest an cu vaccin românesc va fi însă din nou amânată. Potrivit MapN, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, aflat în coordonarea secretarului de stat Mihai Dan Chirică, șeful Departamentului pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, abia a demarat procedurile de achiziții și investiții, în baza bugetului aprobat în valoare de aproximativ 40 milioane de lei, pentru modernizarea zonelor de producție prin achiziția de noi echipamente, de înalt nivel tehnologic, respectiv consolidarea și reabilitarea infrastructurii existente.

Chiar dacă, printr-o minune, procedura de achiziție a echipamentelor pentru producție nu ar dura cel puțin un an, așa cum se întâmplă de obicei, în România, vaccinul nu va putea fi gata de pus pe piață, până în octombrie, când debutează campania de vaccinare antigripală.

Potrivit procedurilor, fiecare fază de fabricație are nevoie de acreditare din partea Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM), iar avizul final pentru puntru punerea pe piață presupune existența unui studiu clinic, ce nu se va putea realiza peste noapte. Așa că, cea mai optimistă previziune ar putea fi pentru existența vaccinului românesc pe piață abia pentru sezonul 2020/2021.

 

Deocamdată, MapN spune că a demarat discuțiile cu ANMDM, în vederea stabilirii condițiilor necesare în perspectiva reautorizării unei viitoare producții de vaccinuri, în această lună.

În noiembrie 2017, fostul ministru al Armatei, Mihai Fifor, dădea asigurări că activitatea de producție a vaccinurilor la Institutul „Cantacuzino” ar putea fi reluată, la parametri optimi, într-un an și jumătate, adică în primăvara acestui an. Și chiar că institutul va deveni un pol euroregional în producția de vaccinuri, discuții în acest sens fiind deja purtate cu comisarul european pe probleme de Sănătate. Se pare însă că este necesar cel puțin încă pe atât timp, pentru ca promisiunea să poată fi materializată.

Cât despre relocarea unității de producție, despre care Fifor spune că „nu mi se pare firesc să produci vaccin în buricul Bucureștiului, și atunci gândim o investiție greenfield acolo unde avem în Băneasa, de ce nu, să ridicăm o hală de producție și să producem acolo, nici nu se mai pomenește.

Se poate ca actualul ministru să n-o fi considerat-o oportună…

 

Oricum ar sta lucrurile, e clar că nu ne vom avea nici în acest an vacinuri românești.

Ministerul Sănătății a importat 1,3 milioane de doze de vaccin gripal pentru sezonul rece 2018/2019, care a fost valorificat aproape în totalitate.

Cu toate acestea, din cauza unei rate scăzute a vaccinării din ultimii ani, a unor campanii nebazate pe dovezi ale unor grupuri de antivacciniști și a neglijenței sau ignoranței unor persoane din grupele de risc de a se imuniza în continuare, 199 de români și-au pierdut viața, marea majoritate nefiind vaccinați.

Virusurile depistate la persoanele decedate au fost de tip A subtip (H1)pdm09 (151), de tip A, subtip H3 (23), de tip A, nesubtipat (24) și un caz de coinfectie cu A(H1)pdm09 si AH3. În sezonul precedent au fost 129 de decese, din care 63 cu virus gripal tip A, subtip (H1)pdm09, 2 cu AH3, 4 cu A nesubtipat si 60 cu virus gripal tip B.

Potrivit specialiștilor, vaccinarea „este cea mai sigură şi eficientă metodă de prevenire a îmbolnavirilor prin gripă” şi este recomandă recomandată cu prioritate persoanelor din categoriile cu risc crescut de îmbolnăvire.