Cercetătorii japonezi consideră neîntemeiată recomandarea de a nu mânca înainte de un examen CT cu contrast
În urma unui studiu efectuat pe mai mulți pacienți aceștia au concluzionat că, din contră, respectarea unei astfel de recomandări, poate avea mai multe efecte negative.
Examenele computer tomograf (CT) cu substanță de contrast au devenit o investigație de rutină în domeniul imagisticii medicale, contribuind considerabil la stabilirea unor diagnostice și la monitorizarea evoluției pacienților. Înainte de o astfel de investigație, acestora li se recomandă să nu mănânce, pentru a evita eventuale efecte adverse, cum ar fi grețurile și vărsăturile, însă un grup de cercetători japonezi de la Departamentul de Radiologie Diagnostică și Medicină Nucleară al Universității Gunma susțin că această recomandare nu are niciun temei, așa cum au explicat experții în imagistică.
Aceștia spun chiar că dimpotrivă, „studiul actual, alături de studiile anterioare, a confirmat nu numai lipsa beneficiilor, ci și posibilele dezavantaje ale postului înainte de CT cu contrast”. Oamenii de știință își bazează afirmațiile pe o serie de studii efectuate în ultimii ani, care au relevat că pacienții care au consumat alimente solide înaintea investigațiilor imagistice cu contrast imbunătățit nu au prezentat mai multe reacții adverse (greață și vărsături) decât cei care nu au mâncat nimic.
În cadrul investigațiilor imagistice efectuate în cadrul departamentului în care își desfășoară activitatea, cercetătorii au eliminat restricțiile privind consumul de alimente solide înainte de CT cu medii de contrast iodat și paramagnetic, începând cu luna în martie a anului trecut. Au comparat apoi incidența reacțiilor adverse acute apărute din decembrie 2015 până în noiembrie 2018, cu cele dintre aprilie 2019 și martie 2020.
După trecerea în revistă a dosarelor medicale, oamenii de știință au concluzionat că numărul total de reacții adverse nu s-a modificat semnificativ, înregistrând 705 cazuri înainte de intervenție și 205 după aceea. Incidența cazurilor în care pacienții au manifestat greață a înregistrat însă o scădere semnificativă, de la 0,31% la 0,18%. Cazurile de vărsături au rămas la același nivel și au fost raportate zero cazuri de pneumonii prin aspirație. Reacțiile alergice severe au rămas, de asemenea, similare. Motivul exact al acestui declin nu a fost încă explicat, dar se presupune că limitarea aportului de alimente, inclusiv lichide, poate determina pacienții să se simtă rău și să ducă la greață și deshidratare. În concluzie, cercetătorii consideră că postul ar trebui recomandat numai înainte de anumite examene medicale sau investigații cum ar fi gastroscopia virtuală și colonoscopia, reconstrucția anatomică 3D pentru planificarea preoperatorie și examinările efectuate sub anestezie generală sau sedare.
