Numărul real al deceselor cauzate de Covid-19 are șanse să rămână o mare necunoscută
Ministrul Sănătății a prezentat astăzi concluziile comisiei constituite la nivelul ministerului pentru a investiga cauzele diferențelor între numărul real al deceselor cauzate de Covid-91 și datele făcute publice.
Ioana Mihaila
Așa cum anunța la sfârșitul lunii trecute, ministrul Ioana Mihăilă a revenit azi cu noi detalii referitoare la diferențele în raportarea numărului de decese cauzate de Covid-19, după ce a intrat în posesia raportului final al comisiei special constituite pentru a face verificări în acest sens. Un raport preliminar confirma existența acestor diferențe semnalate de fostul ministrul Vlad Voiculescu, iar în cursul zilei de astăzi, Ioana Mihăilă a detaliat cauzele care au determinat această situație.
Din raportul prezentat reiese că apariția acestor neconcordanțe nu a fost rezultatul unei acțiuni intenționate, menite să denatureze adevărul despre decesele în rândul pacienților cu Covid-19, ci s-a datorat birocrației și faptului că s-au folosit mai multe tipuri de raportare. „În acest moment există diferenţe între datele raportate între diverse baze de date care au colectat numărul de decese. Diferenţele de raportare au existat şi există de la începutul pandemiei, până în acest moment. Aşa cum spune şi comisia în raportul ei, aceste diferenţe există şi au la bază birocraţia şi diferite tipuri de raportare utilizate de spitale”, a declarat ministrul Sănătății.
Prin urmare, atenția autorităților în această problemă nu se va îndrepta asupra găsirii de vinovați, ci pe îndreptarea acestor greșeli și ameliorarea procesului de raportare a deceselor.
A fost deja demarat acest demers și s-a solicitat tuturor direcțiilor de sănătate publică din țară să transmită Ministerului Sănătății clarificări referitoare la metodele de raportare a deceselor la persoane cu Covid-19.
Ioana Mihăilă a mai precizat că ministerul va da curs recomandărilor comisiei și va dispune o actualizare a numărului de decese raportate, bazată pe certificatele medico-legale, care sunt documentele ce conțin cele mai elocvente date. Ministrul nu a prezentat cifre exacte, însă a precizat că au existat și situații în unele spitale în care diferențele de raportare au fost și de 500 de cazuri. De altfel, în cadrul unei intervenții avute aseară la un post de radio, Ioana Mihăilă a declarat că „m-aş feri să spun că se adaugă decese sau că se scad ori că se ascund. Concluziile pe care le avem arată că, în diferite baze de date, prin diferite metode de raportare, s-au obţinut rezultate diferite. S-ar putea ca niciuna dintre ele să nu ne dea un rezultat exact, aşa cum s-ar putea ca niciodată să nu ştim câte persoane au decedat de COVID-19 în această pandemie. Fie că nu au fost raportate corect, fie că nu au fost înregistrate corect, fie că nici măcar nu au fost diagnosticate”.
În cadrul conferinței de presă de astăzi, ministrul a reiterat faptul că este foarte posibil să existe decese datorate Covid-19, în cazul unor persoane netestate și nediagnosticate și care, prin urmare, nu au fost luate în evidență cu această afecțiune. „Realitatea din teren spune că există decese la domiciliu sau în centrele rezidenţiale care au provenit în urma contractării infecţiei Covid, pentru că a existat un contact cu o persoană pozitivă, dar persoana care a decedat nu a fost testată, diagnosticată şi raportată. Tot realitatea din teren, de această dată de la nivelul spitalelor, ne spune că au existat decese din cauze acute, precum infarctul miocardic acut, traumatisme, hemoragii digestive superioare, la pacienţi care au fost diagnosticaţi cu Covid-19”, a mai precizat Ioana Mihăilă.
În aceste condiții, consideră imposibil să poată fi stabili cu exactitate numărul deceselor cauzate de Covid-19, însă spune că este important ca datele ce urmează a fi actualizate să fie cât mai aproape de realitate. „În această săptămână, am avut discuţii cu reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică, ai Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, ai Institutului Naţional de Sănătate Publică şi cu direcţiile de sănătate publică. Aceste discuţii au avut rolul de a înţelege procesele prin care această raportare se face. Scopul este ca aceste procese să fie ameliorate, astfel încât diferenţa dintre raportarea în timp real din Corona-Forms şi comunicată zilnic populaţiei şi raportarea periodică, dar cu o frecvenţă mai mică a datelor care survin din alte surse – Institutul Naţional de Statistică şi spitale – să fie cât mai aproape de o corelare”, concluzionează Mihăilă.
