Sănătatea, prioritate pe agenda UE. România are la dispoziție fonduri europene uriașe
Uniunea Europeană a alocat 2,45 miliarde de euro pentru construcția, renovarea și dotarea de spitale în România, dar numai 11 dintre cele 21 aflate pe lista Ministerului Sănătății sunt în renovare, iar celelalte riscă să piardă finanțarea.
Pe 9 mai, românii sărbătoresc Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial şi Ziua Uniunii Europene. Aceasta din urmă oferă cetățenilor statelor membre prilejul de a conștientiza modul în care Uniunea Europeană poate contribui la transformări care să aducă beneficii majore în viața cetățenilor statelor membre.
Peste mai puțin de o lună ne alegem reprezentanții în Parlamentul de la Bruxelles, așa că este momentul să vorbim despre beneficiile apartenenței la marea familie europeană și să înțelem importanța acesteia pentru domeniile prioritare, precum sănătatea, mai ales în contextul în care, ultimii ani au fost marcați de provocări semnificative precum pandemia COVID sau războiul din Ucraina, dar și de oportunități extraordinare, iar „în fața unor provocări medicale din ce în ce mai complexe, prioritizarea sănătății în agendele politice este imperativă pentru accesul echitabil al tuturor cetățenilor la servicii medicale de calitate”, așa cum a declarat europarlamentarul Cristian Bușoi, raportor pentru Programul de Sănătate al UE, Programul de Cercetare al UE și Dosarul tarifelor EMA, președinte al Intergrupului pentru Lupta împotriva Cancerului și membru în Comisia de Sănătate din Parlamentul European.
În ultimii ani, Uniunea a adoptat mai multe proiecte și programe care trebuie implementate de statele membre, pentru a se asigura accesul tuturor cetățenilor lor la servicii medicale de calitate. Între acestea, EU4Health care se concentrează pe prevenția bolilor și promovarea sănătății, Horizon Europe prin care se acordă sprijin cercetării și inovării în sănătatea europeană, Planul European de Combatere a Cancerului etc. iar în același timp a alocat milairde de euro pentru investiții în sănătate.
Au trecut 17 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Dacă tragem linie, putem spune că țara noastră a ieșit pe plus, atrăgând fonduri nerambursabile de aproape 90 de miliarde de euro care s-au dus în investiţii în sănătate, educaţie, agricultură şi infrastructură şi a constribuit la bugetul Uniunii cu 29 de miliarde.
Sănătatea a fost însă mereu vitregită când s-au împărţi banii guvernamentali, aşa că șansa accesării fondurilor europene a fost mană cerească pentru sistemului medical care a putut astfel să renoveze spitalele vechi, să le modernizeze și să le doteze, cu bani europeni, în contextul în care România alocă mai puțin de jumătate din media europeană pe cap de locuitor pentru sănătate. Până acum, finanțările au fost direcționate către reabilitarea unor structuri existente. Construcţiile noi sunt încă aşteptate.
Fondurile europene sunt vitale pentru a ține în viață un sistem aproape de colaps, iar România ar fi avut șansa unei reforme profunde în sănătate, dacă aleșii noștri ar fi avut competența să acceseze toate sumele nerambursabile avute la dispoziție. La fiecare tur de alegeri, oficialii au anunțat începerea unor construcții noi, dar proiectele au rămas la stadiul de intenție. Au existat chiar finanțări europene în valoare de un miliard și jumătate de euro pentru cele trei spitale regionale despre care se tot vorbește din 2005, dar aceși bani s-au pierdut, din cauza incompetenței decidenților. S-au plătit zeci de milioane de euro pe studii de fezabilitate, dar acestea au expirat.
Acum două săptămâni au început lucrările la Centrul Regional Iași, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune că în curând vor începe lucrările și la cele de la Cluj și Craiova. Finanțările europene, însă, importante pentru aceste obiective, au fost pierdute. Doar 20% din costuri reprezintă fonduri europene, restul banilor fiind de la bugetul de stat și din împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI). Spitalele regionale au termen de finalizare anul 2028.
Prin Programul Operațional Infrastructura Mare au fost finanțate 408 proiecte pe sănătate, cu aproximativ 1,2 miliarde de euro, iar o bună parte din sume au fost atrase prin programele destinate consolidării infrastructurii medicale post-Covid.
Prin Programul Național de Reziliență (PNRR), Uniunea Europeană a alocat țării noastre 2,45 miliarde de euro pentru construcția și renovarea de spitale și dotarea acestora cu aparatură medicală. Acum trei ani, Ministerul Sănătății anunța că vom avea 27 de unități sanitare noi, 69 de ambulatorii și mii de cabinete medicale renovate și dotate cu bani europeni. Șase proiecte au fost scoase însă din lista celor aprobate inițial, din cauza riscului de nerealizare. Uniunea a ajustat sumele alocate României din cauza schimbarii indicatorilor economici, iar Guvernul a decis să taie cea mai mare sumă de la Sănătate, adica 740 de milioane de euro.
Ministrul Alexandru Rafila, anunța în decembrie 2023, că sunt în derulare 3.500 de „proiecte de investiţii majore care vor schimba în unul, doi, trei ani, faţa sistemului de sănătate din România. Avem cabinete de medici de familie, centre comunitare integrate, avem ambulatorii de specialitate, avem secţii de neonatologie şi, poate, ceea ce este cel mai spectaculos şi mai semnificativ, sunt multe spitale care au început să se construiască în România”.
Pe lista Ministerului Sănătății au rămas doar 21 de spitale pentru finanțare prin PNRR, iar termenul limită pentru finalizare a investițiilor este decembrie 2026. În realitate, doar 11 obiective sunt în faza de șantier și există șansa să fie predate la termen: Spitalul Județean de Urgență Bistrița – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei noi clădiri; Pavilon municipal și integrarea în ansamblul Spitalului județean de Urgență Bacău; Construcția și dotarea secțiilor de boli infecțioase și pneumologie – Spitalul Clinic Municipal Oradea; Institutul Regional de Oncologie Timișoara – spital nou; Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” București – construcție nouă; Spitalul clinic de urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești – modernizarea infrastructurii; Recompartimentare clădire existentă și extindere cu corp nou – secția clinică neurochirurgie – Centru de patologie vascularo-cerebrală și neurochirurgie la Spitalul clinic județean de urgență Cluj; Pavilion nou politraumă – Spitalul Militar Sibiu (cazarma 1044); Pavilion nou de chirurgie posttraumatică – Spitalul Militar Pitești (cazarma 705); Pavilion nou politraumă – Spitalul Militar Craiova (cazarma 1053); Pavilion nou politrumă – Spitalul Militar Brașov (cazarma 646).
Fosta secție Zerlendi (sursa foto: tolo.ro)
Alte 5 unități medicale au documentația realizată și licitațiile adjudecate, dar sunt ușor întârziate și trebuie să recupereze din decalaj: Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant, Târgu Mureș – unitate nouă; Spitalul Județean de Urgență Vaslui – secții de boli infecțioase, psihiatrie și boli cronice; Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi, Spitalul Marius Nasta, București – spital nou; Spitalul Universitar de Urgență București – modernizare, construcție, reabilitare – extindere aripile A1 și A4; Spitalul Județean de Urgență Pitești – Laboratorul de radioterapie.
Iar pentru alte 5 sunt riscuri să nu fie realizate și riscă să se piardă finanțarea: Spitalul Județean de Urgență, Giurgiu – spital nou, prima etapă (secții de oncologie și cardiologie); Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț – spital nou; Spitalul Municipal Lugoj – spital nou; Policlinica Municipală Constanța, specializările Cardiologie și Oncologie – construcție nouă; Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia, București – construirea unui centru de psihiatrie pediatrică.
Există și cazuri fericite, în care unitățile sanitare aveau deja totul pregătit atunci când s-a lansat programul, inclusiv licitațiile atribuite, cu clauză suspensivă, așa că acestea au inaugurat deja sau vor inaugura proiectele înainte de termen.
Câtă vreme spitalele regionale se lasă așteptate de 20 de ani, spitalele județene sunt cele care au cea mai mare nevoie de investiții, iar în exercițiul financiar anterior, spitalele județene din Bihor, Sibiu, Bistrița și Vâlcea au accesat cele mai multe fonduri europene.
Și la Spitalul Județean de Urgență Buzău, cu fonduri europene s-a reabilitat și modernizat Ambulatoruiul Intergrat cu peste 2,4 milioane de euro, iar peste puțin timp se va inaugura o nouă construcție a Unității de Primire Urgențe (UPU) – o investiție de peste 7 milioane de euro, din care 30% fonduri europene și 70% contribuția Consiliului Județean Buzău. Alte proiecte, precum eficientizarea energetică (deja realizată la o parte din secțiile exterioare), modernizarea rețelei de gaze medicale, reducerea infecțiilor nosocomiale, sistem modern de e-Health și telemedicină, un nou Bloc operator sau construirea unor noi secții sunt în curs de realizare au atras cele mai multe fonduri europene din Regiunea de Dezvoltare 2Sud-Est.
Tot în Buzău, Spitalul de Boli Cronice Smeeni a demonstrat că atunci când există implicare și viziune se pot realiza investiții importante și în sistemul medical din mediul rural. Aici s-a construit de la zero, printr-o investiție de 3 milioane de euro, una dintre cele mai moderne baze de tratament din țară, care anul acesta, în februarie, și-a deschis porțile pentru pacienți. Bolnavii cu diferite afecțiuni locomotorii și neurologice beneficiază aici de cele mai moderne condiții de investigații, diagnostic, tratament și recuperare medicală. Spitalul are 43 de paturi în secţiile de medicină internă și îngrijire paleativă şi recuperare, iar de când a fost inaugurată noua construcție, e plin cu pacienţi. Pentru cele 20 de paturi alocate secţiei de recuperare e o listă de aşteptare de 200 de persoane.
Potrivit managerului unității medicale, Marilena Dobrescu, aici în ultimii zece ani au fost investiţi peste 13 milioane de euro în modernizare și dotări, din fonduri europene. În viitorul apropiat, încă 1 milion de euro va ajuta la digitalizarea arhivei şi inventarierea mijloacelor fixe, iar alte 6 milioane de euro vor veni prin programul de eficientizare energetică care a obţinut punctaj mare la evaluare. Cu aceşti bani va fi refăcut și ambulatoriul, precum şi secţia de boli cronice.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune că s-au semnat deja contracte de 2 miliarde de euro și că „nu e vorba numai de spitale. E vorba și de 69 de ambulatorii de specialitate și 2.600 de cabinete de medicină de familie, dar e o problemă cu finanțarea. Cinci medici cu care noi am vorbit, susțin și-au făcut lucrări de modernizare și de zece luni așteptă recupearea facturilor”.
Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății, responsabil cu implementarea PNRR, recunoaște că „au existat o serie de probleme la început, în sensul că procedurile derulate de către aceștia nu erau conforme”, dar se declară optimist și crede că în ciuda unor întârzieri, proiectele vor fi finalizate. Peste 180 de milioane de euro au fost alocate medicilor de familie pentru renovări și dotarea cabinetelor cu aparatură, care ar trebui să fie cumpărată de Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, însă aceasta n-a organizat încă licitația.
Programul Național de Reziliență ar trebui să schimbe radical fața sistemului sanitar din România. Sfârșitul anului 2026 este termenul limită pentru finalizarea proiectelor. Responsabilitatea e acum în mâinile autorităților, a ministrului Sănătății, a președinților de Consilii Județene sau a primarilor care au în administrare unitățile medicale, iar prin acest program pot trece examenul de competență în fața alegătorilor, pentru că dacă investițiile nu vor fi gata, banii europeni se vor pierde.
Subliniind că „pacienții nu au culoare politică”, ministrul Alexandru Rafila susține că toate spitalele aprobate pentru finanţare de Ministerul Sănătăţii, indiferent de judeţul sau oraşul în care sunt situate, se vor construi, iar pentru cei care nu-și vor putea îndeplini indicatorii pentru a primi finanțare din PNRR „se vor găsi alte surse de finațare”, precum Banca Europeană de Investiţii (BEI), adică din împrumuturi purtătoare de dobânzi foarte mari…
