Cancerul de sân a devenit cea mai frecventă afecțiune oncologică

4 februarie 2021 | 0 comentarii |

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că această afecțiune a surclasat cancerul pulmonar, care de 20 de ani deținea recordul.

 

Astăzi este marcată în întreaga lume Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, prilej cu care Organizația Mondială a Sănătăți a anunțat că, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, a avut loc o schimbare la vârful clasamentului celor mai frecvente forme de cancer. Pe baza statisticilor din ultimele două decenii, cancerul pulmonar a fost boala oncologică cea mai frecventă în întreaga lume, însă de curând, a fost devansat de cancerul de sân. Astfel, pentru prima dată, cancerul de sân este cea mai răspândită formă de cancer la nivel mondial, urmat pe locul al doilea de cancerul pulmonar, iar pe locul al treilea, de cancerul colorectal.

Statisticile internaționale relevă faptul că această afecțiune reprezintă un sfert din cancerele diagnosticate în rândul femeilor la nivel global. În 2020, statisticile arată că 24,5% din cancerele diagnosticate la femeile de toate vârstele, adică 2.261.419 de cazuri, au fost cancer de sân. În total, numărul de cazuri noi de cancer estimat în 2020 la nivel global, în rândul femeilor, este de 9.227.484.

În același timp, cancerul pulmonar și cel de prostată sunt cele mai frecvente în rândul bărbaților, reprezentând împreună aproape o treime din toate cazurile de cancer masculin. Astfel, cancerul pulmonar reprezintă 14,3% din totalul cancerelor nou diagnosticate în 2020 în rândul bărbaților de toate vârstele, adică 1.435.943 de cazuri noi, iar cancerul de prostată reprezintă 14,1%, adică 1.414.259 de cazuri noi. Totalul cazurilor noi de cancer estimat în rândul bărbaților la nivel global în 2020 este de 10.065.305.

 

Dan Zaharescu

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) reiterează necesitatea unui Plan Național de Cancer, în concordanță cu Planul Integrat European.

La nivelul țării noastre s-au făcut progrese în accesul la tratamente inovatoare şi serviciile medicale. Totuşi, România se situează, în continuare, pe ultimele poziţii în clasamentul de la nivel european, în privinţa prevenirii, diagnosticării precoce, tratării şi supravieţuirii persoanelor cu cancer. Aceste decalaje îşi au cauza într-o abordare neintegrată şi nestructurată a cancerului, lipsa unui Plan Naţional de Combatere a Cancerului, lipsa programelor de screening şi diagnosticare precoce, întârzierile de acces la medicamentele inovatoare şi sincopele de furnizare ale unor medicamente esenţiale pentru tratamentul acestei boli”, a declarat în acest sens directorul executiv al ARPIM, Dan Zaharescu.

 

Producătorii de medicamente precizează că peste 40% din tipurile de cancer sunt prevenibile, iar cu ajutorul ştiinţei şi al inovării medicale mortalitatea din cauza cancerului este într-un declin constant, în paralel cu creşterea numărului de supravieţuitori şi a calităţii vieţii acestora. „Medicamentele inovatoare permit creşteri semnificative ale ratei de supravieţuire la 5 ani pentru anumite cancere. Astfel, în cancerul pulmonar, supravieţuirea la 5 ani a crescut cu 26% în ultimii 10 ani; supravieţuirea la 5 ani a crescut pentru cancerul de piele metastatic de la 5% la 50%, în perioada 2004-2014; 70% din pacienţii cu cancer colorectal sunt în viaţă la 5 ani de la diagnosticare în Islanda, ţara cu cea mai mare rată de supravieţuire din UE pentru acest cancer. Apariţia imunoterapiei şi descoperirea unor terapii celulare şi genice permit speranţa justificată într-o îmbunătăţire semnificativă a supravieţuirii şi calităţii vieţii”, se arată într-un comunicat al ARPIM.

Pentru că implementarea acestor programe era neuniformă la nivelul țărilor UE, Comisia Europeană a lansat anul trecut elaborarea unui Plan European Integrat. Acesta a fost publicat ieri și cuprinde patru capitole esențiale, respectiv prevenţia, diagnosticul precoce şi screeningul, tratamentul şi urmărirea post-tratament pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor. Odată cu publicarea planului, toate statele membre ale Uniunii Europene sunt invitate să implementeze adaptat contextului local recomandările cuprinse în acesta.

 

Alina Culcea

La rândul său, Alina Culcea, președintele ARPIM, citează rezultatele unui studiu realizat anul trecut, conform căruia, din 43 de medicamente oncologice care au primit autorizaţie de punere pe piaţă de la Agenţia Europeană a Medicamentului în perioada 2014-2018, la data de 1 ianuarie 2020, doar 1 din 3 pacienţi din România beneficia de acestea, faţă de media europeană de 1 din 2 pacienţi. Totodată, durata mede de aşteptare între emiterea avizului de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi rambursarea în România este de 808 zile, pentru medicamentele oncologice. „În contextul eforturilor europene de combatere a cancerului, ţinând cont de situaţia pacienţilor cu cancer din România, lansăm un apel către autorităţi pentru demararea cât mai rapidă a elaborării Planului Naţional de Cancer, pentru asigurarea unei finanţări adecvate a acestuia, pentru un acces rapid şi echitabil la inovaţie şi pentru crearea registrelor de cancer la nivel naţional, într-o abordare coerentă şi structurată, care să ţină cont de Planul European de Combatere a Cancerului. Pacienţii din România sunt pacienţi europeni şi trebuie să beneficieze în egală măsură cu cei din celelalte state europene de inovaţia medicală”, a mai declarat președintele ARPIM.

 


Adaugati un comentariu


 

*